Sarpele auriu de copac (Chrysopelea ornata) este cunoscut sub numele de sarpele zburator datorita capacitatii sale de a-si largi coastele si a-si transforma partea ventrala intr-o forma concava ca o parasuta, cu ajutorul careia planeaza cu usurinta de la un copac la altul, sau de pe o ramura pe sol.
Poate parcurge distante de cel mult 100 m, cand zboara are o miscare unduitoare de parca ar inota, iar coada este tinuta in sus sau miscata dintr-o parte in alta pentru a-si mentine echilibrul. Aterizarea este mai putin reusita. Este o specie endemica din sudul si sud-estul Asiei, din padurile tropicale din India, Myanmar, Sri Lanka, Cambodgia, Thailanda, Laos, China de Sud, Filipine, Indonezia.
Este o specie arboricola, diurna, activa mai ales in sezonul ploios, un alpinist excelent care are abilitatea de a se catara in orice copac. Cea mai mare parte a timpului si-o petrece in varfurile copacilor, mai rar coboara pe sol, pentru a umbla prin iarba si pe sub copaci. Exemplarele adulte stau mai mult in copaci, iar cele tinere coboara mai mult pe sol.
Are corpul acoperit cu solzi verzi cu varful negru pe partea dorsala, galben-verzui spre alb pe partea ventrala. Corpul este subtire, ajunge la lungimea de 1-1,3 m, gatul este ingust, iar capul turtit in dungi galbene si negre, cu botul bont, ochii mari si rotunzi.
Coada masoara un sfert din lungimea totala si este mai subtire si mai scurta la femela decat la mascul. In Asia de Sud exista o subspecie care are corpul cu dungi rosiatice, galbene si negre iar capul este cu benzi negre late si galbene subtiri (Chrysopelea paradisi).
Este un sarpe veninos si agresiv, daca este deranjat fuge cu o miscare rapida, sau musca imediat cand este atins. Veninul sau este puternic dar nu este foarte periculos pentru om. Are obiceiul sa stea ascuns in frunzisul copacilor si sa fie atent la o posibila prada care trece prin apropiere. Este un vanator activ, isi urmareste prada si o imobilizeaza, o apuca de gat ii inoculeaza veninul si o zdrobeste intre falcile sale puternice. Se hraneste cu soparle, rozatoare mici, lilieci, insecte, oua de pasari, uneori broaste si alte specii de serpi.
Reproducerea la aceasta specie este ovipara, femela depune 6-14 oua in vegetatia de pe sol sau pe bustenii cazuti in padure si aflati in faza de putrezire. Dupa o perioada scurta de timp, ouale eclozeaza si apar puii de sarpe care au la inceput lungimea de cel mult 20 cm.
Sarpele auriu de copac poate fi crescut si in conditii de captivitate, intr-un terariu care trebuie sa fie suficient de mare, astfel incat sa aiba loc destul unde sa se miste. Dimensiunile minime ale unui terariu trebuie sa fie: lungimea de 60 cm, inaltimea de 70 cm si latimea de 50 cm.
Umiditatea in terariu nu este bine sa depaseasca 65%, temperatura in timpul zilei trebuie sa varieze intre 26-28ºC, iar noaptea intre 23-25ºC. De asemenea, din terariu nu trebuie sa lipseasca substratul de pe fundul recipientului, plantele artificiale, un rezervor de apa si un adapost in care sa se ascunda. Hrana sa consta din broaste, soparle, mici mamifere si rozatoare.
Sarpele auriu de copac face parte din ordinul Squamata, familia Colubridae. Nu este o specie in pericol de disparitie.
Video – Sarpele auriu de copac:
%20este%20cunoscut%20sub%20numele%20de%20sarpele%20zburator%20datorita%20capacitatii%20sale%20de%20a-si%20largi%20coastele%20si%20a-si%20transforma%20partea%20ventrala%20intr-o%20forma%20concava%20ca%20o%20parasuta,%20cu%20ajutorul%20careia%20planeaza%20cu%20usurinta%20de%20la%20un%20copac%20la%20altul,%20sau%20de%20pe%20o%20ramura%20pe%20sol.){kind=link}