Vizita în Satul Sarmisegetuza ne transpune într-o lume cu totul nouă şi neobişnuită imaginaţiei noastre. Îmi amintesc că vizitam vatra romană a Sarmisegetuzei Ulpia Traiana şi îmi imaginam viaţa de atunci: trupele romane pregătindu-se pentru război şi apărarea noului teritoriu, oamenii participând la lupte cu gladiatori în arene, interacţiunea dintre civilizaţia romană şi cea dacică, două culturi diferite, unul cuceritorul şi celălalt cel cucerit. Ţin minte că întotdeauna încercam să mă transpun în trecut. O simplă vizită în acest sat m-a ajutat să călătoresc 2000 de ani în trecut.
Istoria Satului Sarmisegetuza este strâns legată de istoria romană în ţinutul dacic.
Satul Sarmisegetuza este situată strategic la poalele Munţilor Retezat, în apropierea Pasului Porţile de Fier al Transilvaniei.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, Satul Sarmisegetuza aparţine Comunei Sarmisegetuza, din judeţul Hunedoara, la doar 15km de Haţeg, dar şi relativ aproape de oraşele Caransebeş şi Oţelul Roşu.
Foarte multă lume face confuzie între ruinele romane din satul Sarmisegetuza şi capitala Daciei lui Decebal Sarmisegetuza Regia. Ruinele din sat aparţin vechii capitale Dacice de după războaiele romano-dacice. Sarmisegetuza Ulpia Traiana a fost construită în jurul anului 107e.n. din ordinul Împăratului Cesar Nerva Traianus Augustus, primul guvernator al provinciei fiind Decimus Terentius Scaurianus.
De ce au ales romanii să poziţioneze aici noua capitală a Daciei ocupate de romani? Din raţionament strategico-militar şi economic. De ce spunem strategico-militar? Să nu uităm că Sarmisegetuza era poziţionată la doar 8 km de Pasul Porţilor de Fier al Transilvaniei. Având în vedere perioada istorică, dominaţia romană având, la început, scopul de a preveni orice problemă de ordin militar, poziţia cetăţii era ideală.
Zona este mărginită de catene muntoase, fie a Munţilor Retezat, la sud sau Munţii Poiana Ruscă la nord, fiind ideală pentru adoptarea de diverse strategii militare în cazul unui atac. Pentru întărirea sistemului de defensivă au fost construite, de către romani, o serie de castre, localizate la Tibiscum, Voislova, Micia şi Bumbești.
Din punct de vedere economic, Sarmisegetuza, cetatea romană, se afla la intersecţia drumului care lega nordul provinciei de partea de sud şi implicit de restul Imperiului Roman cu drumul care lega de la vest spre est partea sudică a provinciei. Având în vedere că în perioada romană au început să se exploateze într-un ritm accentuat diverse resurse ale subsolului (sare, aur etc), aceste resurse erau destul de importante pentru economia imperiului, astfel cantonarea trupelor române în acest punct strategic era vitală.
Primii locuitori ai vechiului „sat” Sarmisegetuza au fost veteranii care au luptat în cadrul războaielor romano-dacice. Desigur, structura socială specifică perioadei romane se reflectă şi în organizarea socială a Sarmisegetuzei: oamenii liberi, dar şi sclavii care îndeplineau diferite responsabilităţi, de la funcţionari publici, până la sclavii care serveau în diverse familii înstărite.
Treptat, numărul populaţiei a crescut la 20.000-25.000 de locuitori, în perioada de maximă dezvoltare a cetăţii. Sarmisegetuza a reprezentat centrul politic, economic, militar, mai exact capitala provinciei romane.
După retragerea romană de pe teritoriul Daciei, în perioada Împăratului Aurelian, colonia Sarmisegetuza, aflată pe vatra actualului sat Sarmisegetuza, a decăzut din punct de vedere economic şi social.
Vatra actuală a satului datează din secolul al XII-lea când, treptat, localitatea prinde contur. Denumirea satului a variat în timp, fiind denumită Britonia, Varheeim etc. Astăzi, doar ruinele ne aduc aminte de vremurile de legendă, deoarece populaţia, redusă ca număr şi cu o vârstă înaintată nu aduce cu nimic din aerul de altădată.
În prezent, populaţia satului ajunge la 1200 de locuitori. Lipsa unei perspective a determinat tinerii să părăsească vatra natală şi să migreze spre aşezări mult mai dezvoltate din punct de vedere economic şi social.
În prezent, pe vechea vatră a coloniei se mai regăsesc ruinele următoarelor construcţii:
Amfitreatrul roman în care organizau luptele cu gladiatori şi alte jocuri care aveau menirea de a distra locuitorii coloniei; Palatul augustalilor; Thermele; Diverse locuinţe particulare sau diverse construcţii de interes public; Forumul; Diverse locașuri de cult, închinate unei game diverse de zei.
Vechea colonie Sarmisegetuza a trezit interesul, din punct de vedere ştiinţific, încă din perioada medievală. Mai precis, în 1495 sunt descoperite o serie de inscripţii care atestă originea romană a locaţiei.
În prezent, infrastructura permite practicarea mai multor tipuri de turism, turistul având o gamă diversă de trasee şi obiective turistice pentru a fi motivat să viziteze zona.
Ruinele din Sarmisegetuza Ulpia Traiana, cu amfiteatrul său, templele și forumul, sunt remarcabil de bine conservate și oferă o fereastră spre arhitectura romană clasică, în timp ce vestigiile dacice sunt mărturii ale unei civilizații enigmatice și puternice.
Impactul cultural al acestui sit istoric este profund, atrăgând pasionați de istorie și cultură din întreaga lume. Turismul a crescut în zonă, aducând o recunoaștere internațională și oportunități economice pentru localnici.
