Home Cultură generală Schemele de gândire şi biasurile cognitive. De ce mulţi oameni rămân...

Schemele de gândire şi biasurile cognitive. De ce mulţi oameni rămân captivi în comportamente stereotipe?

0
Schemele de gândire şi biasurile cognitive. De ce mulţi oameni rămân captivi în comportamente stereotipe?

Schemele de gândire ne ghidează, în fiecare zi, în interpretarea diverselor situaţii de viaţă şi sunt responsabile, în mare măsură, cu reacţiile noastre emoţionale. De câte ori nu auzim în jurul nostru, indiferent că este vorba de prieteni, de cunoştinţe, de colegii de serviciu, afirmaţii de felul: “Nu pot avea încredere în nimeni”, “Simt că nu-mi trăiesc viaţa”, “Sunt/nu sunt talentat”, “Nimic nu e sigur în lumea asta”, “Nu am încotro, trebuie să execut ce mi se cere”, “Nu mă simt la fel de puternic precum ceilalţi”, “Nu mă pot descurca, orice aş face” etc. – tipare cognitive care induc comportamente repetitive şi limitative, cultivă rigiditatea în modul de a înţelege şi percepe evenimente, idei, opinii, veritabile obstacole în dezvoltarea personalităţii.

Schemele de gândire – Cum sunt definite în psihologie?

Schemele de gândire şi biasurile cognitive
Schemele de gândire şi biasurile cognitive

Schemele de gândire au fost definite, pentru prima dată, în psihologia cognitivă, de către psihiatrul american Aaron Temkin Beck. La modul cel mai general, schemele de gândire sunt reprezentări mentale (abstracte) ale evenimentelor, situaţiilor, experienţelor asemănătoare, stocate în memorie pe termen lung şi care permit analiza, selecţia, structurarea şi interpretarea unor informaţii noi. Mai simplu, este vorba despre felul nostru de a fi şi de a ne comporta în lume.

Când aceste reprezentări mentale nu sunt potrivite cu dinamica realităţii, apar biasurile cognitive, adică distorsiuni ale raţionalităţii, care îl pot face pe un individ, fără să conştientizeze acest lucru, să aibă un comportament contradictoriu, paradoxal, inexplicabil raţional, faţă de fapte de aceeaşi natură, toate conducând spre decizii greşite.

Daniel Khaneman, laureat al Premiului Nobel în ştiinţele economice, cel care a consacrat, în sfera economiei, termenul de bias cognitiv, spunea că, de cele mai multe ori, “Nu ne gândim cum gândim că noi gândim”, asltfel spus, dezacordul dintre schemele de gândire şi realitate sunt neconştientizate, fapt explicabil prin capacitatea de înţelegere specifică fiecăruia, prin resursele cognitive limitate, prin informaţii insuficiente, pentru a face o analiză rapidă şi pertinentă a unei situaţii.

Schemele cognitive, Sursa ThoughtCo

Jean Pralong, psiholog francez şi cercetător în domeniul resurselor umane, dădea un exemplu relevant pentru schemele de gândire şi felul în care acestea pot genera biasuri cognitive, referindu-se la planurile de carieră. Dacă planurile de carieră ale cuiva, corespunzătoare schemelor de gândire ale persoanei respective, sunt improprii, nepotrivite, necorespunzătoare, pot duce la un comportament disfuncţional la locul de muncă şi afectează, pe termen lung, managementul carierei.

Specialiştii subliniază că schemele de gândire sunt considerate a priori, de fiecare persoană, ca fiind adevărate si că sunt rezistente la schimbare, determinate de experienţele subiective, hrănite de convingerile personale şi frecvent disfuncţionale.

Mai mult, schemele de gândire sunt si profund emoţionale. Chiar atunci când cineva face un lucru despre care ştie, în virtutea experienţelor trecute, că nu-i face bine sau că-i provoacă suferinţă, este foarte probabil să persiste în comportamentul respectiv, cu justificarea că nu poate proceda altfel. Ceea ce înseamnă că schema cognitivă a preluat controlul, iar dimensiunea emoţională este mai puternică decât cea raţională.

Scheme cognitive care pot deveni biasuri cognitive

De ce mulţi oameni rămân captivi în comportamente stereotipe?

Dintre schemele de gândire care, neînţelese şi negestionate corect, se pot transforma în biasuri cognitive, adică in mecanisme de gândire inadecvate, improprii, cele mai cunoscute sunt următoarele:

  • sentimentul de abandonare, de izolare, de neîncredere în raport cu ceilalţi;
  • impresia că nimeni nu poate oferi sprijin emoţional, afecţiune, căldură;
  • tentaţia autoevaluării negative;
  • incapacitatea de a acţiona independent şi de a obţine un succes personal, profesional, prelungire, probabil, a unei situaţii din copilărie, în care încrederea în sine a fost constant subminată;

    Scheme de gandire

  • teama de evenimente incontrolabile/inevitabile, fobii;
  • lipsa responsabilităţii faţă de ceilalţi, absenţa empatiei;
  • incapacitatea de a susţine obiective pe termen lung;
  • hipersensibilitate la critici;
  • personalitate atrofiată sau, dimpotrivă, tendinţa de supraapreciere;
  • nevoia exagerată de atenţie;
  • dificultate in a accepta greşelile celorlalţi;
  • ataşament exagerat faţă de dorinţele celor din jur;
  • tendinţa excesivă de afirmare a autorităţii, refuzul controlului de sine.

Cum pot fi schimbate schemele de gândire?

Schemele de gândire şi efectele lor

Inerţia face ca schemele de gândire să fie foarte greu de schimbat. De aceea este nevoie de un exerciţiu permanent de analiză conştientă, în care să intre în joc deopotrivă voinţa şi capacitatea de decizie.

Există diferite strategii şi tehnici pe care le propun psihologii, pentru a ne elibera de schemele cognitive care dăunează personalităţii din punct de vedere comportamental şi emoţional:

  • Înţelegerea şi vizualizarea situaţiilor repetitive care au efecte toxice asupra vieţii personale; se poate chiar întocmi o listă cu situaţiile şi comportamentele pe care nu dorim să le mai experimentăm;
  • Identificarea punctelor slabe şi eliminarea treptată a acestora, printr-un efort de voinţă;
  • Cultivarea spiritului deschis şi liber, fără rigidităţi în gândire, fără refuzul de a lua în considerare şi a înţelege şi un punct de vedere diferit;
  • A accepta ideea că aceeaşi realitate poate fi văzută diferit, din diverse alte unghiuri, de persoane diferite;
  • Evitarea dependenţei de “zona de confort”, prin acceptarea unor noi provocări şi experienţe;
  • Cultivarea abilităţii de a asculta, de a înţelege, de a interpreta corect evenimente, predicţii, opinii;

    Schemele de gândire

În ultimul timp, aceste concepte relativ vechi – schemele de gândire şi biasurile cognitive – au intrat din nou in atenţia specialiştilor, cu atât mai mult cu cât se pot observa, în realitatea imediată, nenumărate cazuri de reacţii inadecvate faţă de cei jur, lipsa de obiectivitate şi curaj, anticipări eronate ale unor evenimente, dependenţe diverse, prejudecăţi, judecaţi de valoare false sau, şi mai grav, multe cazuri de tulburări de personalitate, depresie, anxietate, adevărate boli al secolului XXI.

Schemele de gândire şi, în legătură directă cu acestea, stereotipiile comportamentale sunt ca un fel de pânză de păianjen, care ne încorsetează din ce în ce mai mult, dacă nu vom prelua controlul asupra vieţii, faptelor şi deciziilor noastre, astfel încât să le ducem în direcţia dorită. A învăţa să le recunoaştem este o şansă pentru a ne înţelege mai bine comportamentul, pentru o mai bună adaptare la realitate şi pentru depăşirea obstacolelor care ne limitează dezvoltarea personală. Până la urmă, “avem obligaţia de a face din viaţa noastră o capodoperă” (Albert Einstein).

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Exit mobile version