Scincida cu coada ciuntita este o soparla omnivora al carei habitat exclusiv terestru se gaseste in peisajul desertic si semi-desertic australian. Ea traieste mai ales in regiunile sudice pana in nordul Queensland-ului, dar si in Tasmania, insulele din Indonezia si Noua Guinee.
Numele sau vine de la forma ciudata a cozii – este atat de scurta si groasa, incat pare mai mult un ciot sau prin solzii mari care ii protejeaza pielea un con de brad intunecat. La aceasta specie coada are un rol important, este un organ de stocare a hranei pe perioada in care datorita conditiilor climatice nu mai este un vanator activ.
Exemplarele adulte au corpul robust, lung de 30-35 cm, acoperit de solzi mari, putin ridicati pe partea dorsala. Are capul mare de forma triunghiulara, coada scurta cu un aspect ce imita pe cel al capului, uneori poate fi confundata cu acesta. Ochii sunt mici, pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare inchisa, iar botul este ascutit, cu deschiderea larga.
Membrele anterioare si posterioare sunt mici dar destul de puternice sa ajute la sustinerea si deplasarea corpului soparlei. Labele sunt late si au degete prevazute cu gheare ascutite. Pe partea dorsala corpul are o culoare maro-inchis sau crem cu multe pete mai deschise sau mai inchise, iar pe partea ventrala nuanta este albicioasa.
Aceasta soparla este destul de activa, misuna pe sub stratul de frunze moarte de pe sol si pe sub bustenii culcati la pamant in cautare de melci, insecte si larve de insecte, furnici, gandaci, paianjeni, greieri, rozatoare de dimensiuni mici, alte specii de soparle, oua de pasari, mici nevertebrate, consuma si hoituri, iar uneori frunze, fructe si flori de plante.
Este o specie solitara, agresiva si teritoriala, in timpul zilei obisnuieste sa se incalzeasca la razele soarelui, sta intinsa pe pietre sau la marginea drumurilor. Noaptea sta ascunsa in diferite adaposturi – vizuini, gauri, crapaturile solului sau in vegetatia de pe pamant. Cei mai de temut dusmani ai ei sunt serpii, pisicile, cainii si pasarile de prada.
Cand simte pericolul sincida cu coada ciuntita are un mod special de a se apara – isi umfla corpul, tine gura larg deschisa, isi scoate afara limba de culoare albastra spre a speria atacatorul deoarece aceasta pare foarte ciudata, contrasteaza puternic cu nuanta rosie a membranei mucoase din cavitatea bucala.
In perioada de reproducere – in lunile septembrie si noiembrie – masculul si femela raman impreuna o perioada de 2 luni. Reproducerea este vivipara, femela face 1-3 pui de dimensiuni destul de mari dupa o perioada de 3-5 luni, deci puii apar cam in lunile decembrie-aprilie. Aceasta specie este monogama, masculul si femela raman impreuna pe perioada imperecherii, apoi se despart si dupa un timp se reintalnesc iar pentru reproducere.
Scincida cu coada ciuntita este o specie foarte comuna in Australia, nu este considerata in pericol de disparitie, face parte din ordinul Squamata, familia Scincidae. Poate fi crescuta si in conditii de captivitate in terariu, ea fiind o soparla destul de pasnica si interesanta prin aspectul ei grosier, prin corpul robust si ,,blindat”.
In Australia este cunoscuta si sub numele de soparla cu spatele sindriluit. Aceasta specie a fost descrisa prima data de cercetatorul John E. Gray in anul 1825 si a primit de la aceasta prima denumire de Trachydosaurus rugosus. Mai tarziu numele speciei a fost schimbat in Tiliqua rugosa.
Vide0 – Scincida cu coada ciuntita (Tiliqua rugosa) – Soparla cu spatele sindriluit:
