Cea de-a saptea planeta a sistemului nostru solar, Uranus, este una dintre cele cinci planete care pot fi vazute pe cerul noptii cu ochiul liber. Acest corp ceresc este al treilea ca marime a diametrului si al patrulea ca masa planetara din cadrul Sistemului Solar. Orbita sa inceata si intunecimea au impiedicat recunoasterea ei ca planeta de catre observatorii antici. Data oficiala a descoperirii acestei planete este 13 martie 1781, cel care a facut acest anunt fiind Sir William Herschel. Este prima planeta descoperita prin intermediul telescopului, care a permis extinderea limitelor Sistemului Solar din care face parte si Terra.
Originile numelui planetei Uranus stau in mitologia greaca. Spre deosebire de celelalte planete ale sistemului nostru solar care au nume provenite din mitologia romana, numele acesteia a fost ales de catre Bode ca apartinand unei alte culturi. Acest nume a intrat in circulatie incepand din 1850, fiind folosite diverse apelative precum „Herschel”, in onoarea descoperitorului sau, sau Georgium Sidus (Planeta Georgiana), asa cum fusese ea denumita de catre William Herschel in onoarea regelui George al III-lea al Angliei. Se pare insa ca prima dovada a existentei sale dateaza din 1690, an in care John Flamsteed a denumit planeta albastra 34 Tauri.
Numele imprumutat planetei Uranus apartine unei zeitati grecesti a raiului, care in mitologia timpurie greaca a fost fiul si iubitul Gaiei si tatal zeului Cronos (cunoscut si ca Saturn) si al predecesorilor zeitatilor olimpice: titanii si ciclopii. Simbolul astronomic al planetei este o combinatie a simbolurilor Soarelui si ale lui Marte, argumentul acestei asocieri fiind aceea ca zeul grec cu acelasi nume reprezenta cerul in mitologia greaca, cer care se spune ca era dominat de puterea Soarelui si a lui Marte. Simbolul sau astrologic a fost propus de catre Lalande intr-o scrisoare destinata lui Herschel, in care simbolul este descris ca fiind un cerc cu initiala descoperitorului planetei gazoase deasupra.
Pentru a efectua o rotatie completa in jurul soarelui, Uranus are nevoie de 84 de ani, distanta sa medie fata de astru fiind de aproximativ 30 de miliarde de kilometri. Compozitia sa chimica o include in seria planetelor gigantice de gaz, insa astronomii prefera sa separe aceasta planeta alaturi de Neptun, denumindu-le pe amandoua „planete de gheata”. Are cea mai rece atmosfera din intregul Sistem Solar (avand o temperatura minima de – 224 ° C) si o structura complexa a asezarii norilor. Se presupune ca apa formeaza stratul cel mai de jos al norilor, iar metanul sta la baza stratului cel mai indepartat de nori.
Uranus prezinta, ca si celelalte planete gigant, un sistem propriu de inele, magnetosfera si un numar ridicat de luni. Sistemul uranian are o axa de rotatie inclinata, astfel, polii planetei se afla acolo unde alte planete ar avea linia ecuatorului. De pe Terra, inelele uraniene apar precum niste cercuri ale unei suprafete de tras cu arcul, in timp ce lunile sale se rotesc in jurul planetei precum limbile unui ceas. Inelele ce inconjoara planeta uraniana sunt in numar de treisprezece, doar doua dintre ele find mai groase si luminoase. Douazeci si sapte de sateliti naturali orbiteaza in jurul planetei, acestia fiind botezati cu nume din piesele lui Sakespeare si Alexander Pope.
Singura proba trimisa in spatiu care a intalnit planeta Uranus a fost Voyager 2. In 1986, aceasta a trecut pe langa planeta gigant, studiind atunci structura si compozitia chimica a atmosferei planetei. Totodata, s-au efectuat cercetari amanuntite asupra celor mai mari luni ale sale, descoperindu-se altele zece, precum si asupra celor noua inele ale planetei, descoperindu-se inca doua. Aceasta ocazie unica a permis si analiza campului magnetic si al structurii iregulate a corpului ceresc. Nicio alta vizita pe Uranus nu este planuita in viitorul apropiat, urmatoarele planuri legate de suprafata uraniana vin sub forma unor propuneri ale NASA care ar urma sa prinda forma prin 2020-2023, ani in care doua probe ar incepe o calatorie de 13 ani spre planeta de gheata.
In ceea ce priveste astrologia, Uranus este planeta ce guverneaza semnul zodiacal al Varsatorului. Datorita culorii sale cyan si asocierii cu electricitatea, gigantul de gaz este vazut ca patron si calauzitor al Varsatorului. Este asociata cu inventivitatea, descoperirea, geniul si individualitatea. In principiu, planeta guverneaza tot ceea ce tine de ideile progresiste, radicale si umanitarismul, provocand schimbari neasteptate. Descoperirea ei coincide cu punerea in miscare a curentului romantic in ceea ce priveste arta, de aceea planeta uraniana este vazuta ca un accentuator al individualitatii si libertatii de exprimare.
Cine ar fi crezut ca o planeta ar putea ascunde atatea lucruri? Iar asta nu e tot… Uranus are mult mai multe secrete sa va impartaseasca. Tot ce trebuie sa faceti este sa va placa sa o descoperiti. O planeta unica din toate punctele de vedere, cu un nume mitologic, plin de insemnatate, a devenit un punct de interes al pasionatilor de astronomie din intreaga lume.
