Soparla mexicana cu margele este o specie masiva endemica din regiunile vestice ale Mexicului, in special din padurile uscate si umede. Acesta soparla masiva se aseamana cu serpii veninosi prin faptul ca are glandele cu otrava similare acestora. Ea musca destul de tare cu dintii ascutiti si in acelasi timp introduce in corpul prazii o saliva albicioasa si lipicioasa, foarte toxica care provine din glandele salivare destul de slab dezvoltate.
Muscatura soparlei nu este fatala insa destul de dureroasa, veninul ei este la fel de toxic precum cel al sarpelui cu clopotei din Texas. Prin muscatura isi introduce veninul si astfel la om apar simptome de genul; scade fluxul de sange in arterele carotide, scade tensiunea arteriala, respiratia devine neregulata, apare edem, hipotermie, sangerari in tractul gastro-intestinal, ficat, rinichi, plamani, stare de slabiciune si transpiratie. Persoanele care au fost muscate de o astfel de soparla si au primit ajutor la spital au stat internate doar o zi si s-au recuperat complet dupa 2 saptamani.
Ca aspect general se aseamana cu monstrul Gila care este cunoscut si cu denumirea stiintifica de Heloderma suspectum si traieste in regiunile nordice ale Mexicului. Ca si acesta soparla mexicana prezinta capul mare, corpul masiv de forma cilindrica si membrele puternice bine adaptate pentru sapat.
Atat membrele posterioare cat si cele anterioare se termina cu degete lungi si groase prevazute cu gheare ascutite, tari si puternic curbate. Coloritul ei este mai deschis decat la monstrul de vizuina Gila, pe partea dorsala in special predomina nuantele intunecate maronii sau negre cu numerose pete si dungi de marimi diferite si tonuri deschise de galben, portocaliu, rosu sau crem.
Coada este si ea destul de lunga, masoara cam jumatate din lungimea corpului, forma sa este de asemenea cilindrica si coloritul asemanator corpului. La aceasta specie, coada la mascul este mai lunga decat la femela si are particularitatea de a nu creste la loc daca este rupta.
In anumite perioade din an coada prezinta un strat substantial de grasime ceea ce o face sa fie mai groasa si ofera soparlei posibilitatea sa traiesca fara hrana in perioada de hibernare, timp de 5 luni, in sezonul cald si uscat. In zonele sudice ale arealului in care traieste coloritul soparlelor este negru complet.
Exemplarele adulte au lungimea corpului de 0,7-1 m si greutatea de 4,5 kg. Craniul este masiv, botul este mare, negru si are o forma rotunjita, maxilarul inferior este prevazut cu dinti ascutiti in forma de carlige, destul de mari de cca. 0,5 cm care atunci cand musca intra foarte adanc in corpul victimei.
Ochii sunt pozitionati pe partile laterale ale capului, sunt mari si au irisul de culoare inchisa, iar limba este groasa, bifurcata la varf si de culoare roz. Unul din simturile cele mai dezvoltate este cel olfactiv deoarece soparla prezinta organul lui Jacobson in spatele cerului gurii, care ii ofera posbilitatea de a avea mirosul fin si de aceea este folosit mai ales in depistarea prazii.
Soparla mexicana cu margele este o specie nocturna care prefera zonele umede si stancoase, pe timpul noptii isi vaneaza prada, iar ziua sta ascunsa printre radacinile copacilor, pe sub stratul gros de frunze de pe sol, in pesterile intunecate, care ii ofera o ascunzatoare foarte buna spre a nu fi detectata de observatori. Seara, chiar dupa apusul soarelui incepe sa devina activa, vaneaza tot felul de animale si pasari mici, rozatoare, vertebrate de dimensiuni reduse, oua de pasari, miriapode, insecte, broaste, rame, etc. Ouale sunt prinse in gura si zdrobite in maxilarele puternice.
Reproducerea este ovipara, femela depune un numar de 4-10 oua mici de forma alungita, in stratul de frunze aflate in stare de putrefactie de pe sol, in vizuini cam in perioada lunilor iunie-septembrie. Dupa eclozarea oualor apar puii de soparla care au lungimea de aproximativ 20 cm si au si ei muscatura otravitoare. Speranta de viata la soparala mexicana cu margele este de aproximativ 20-30 de ani, in cazuri exceptionale ajunge si la 40 de ani.
Soparla mexicana cu margele face parte din ordinul Squamata, familia Helodermatidae. Are denumirea stiintifica de Heloderma horridum si este o specie vulnerabila in pericol de disparitie.
Video – Soparla mexicana cu margele (Heloderma horridum) – Soparla otravitoare din Mexic:
