Asemenea unor gasteropode, chitonii au și ei cochilie și picior-ventuză însă se remarcă prin structura caracteristică a carapacei, alcătuită din mai multe plăci. Astfel de nevertebrate (sau moluște cu cochilie) trăiesc în mediul acvatic, pe fundul mării sau pe rocile scăldate de maree, pe plajele nisipoase.
Sunt clasificate în 550 de specii diferite și fac parte din clasa Polyplacophora. Gateropodele însă aparțin clasei Gastropoda. Toate sunt din încrengătura Mollusca, sunt moluște din apa mărilor și oceanelor.
Chitonii au cochilii de culori diferite, alcătuite din 8 plăci și prezintă o centură groasă în jurul tuturor plăcilor, le protejează pe margini. Pe suprafața acestei centuri pot fi spiculi calcaroși sau alte formațiuni tari.
Hrana acestor moluște cu cochilie este alcătuită din alge pe care le găsesc pe stâncile din adâncurile mării. Hrana este colectată cu ajutorul unui aparat bucal numit raculă. Corpul chitonilor poate fi lung de cel mult 40 cm. Capul este mic, nu au ochi sau tentacule, dar prezintă un picior-ventuză, mare, musculos, cu 6-88 perechi de branhii.
Chitonul marmorat
Apare în Oceanul Atlantic de Nord. Denumirea sa știinșifică este Tonicella marmorea și poate avea lungimea corpului de 4 cm. Plăcile cochiliei sunt înconjurate de o centură lată din piele cu peri calcaroși pe suprafața ei.
Acest chiton poate fi găsit și în lacurile din Scoția. Preferă să stea pe stânci și prundiș. Ajunge la adâncimi de cel mult 200 m în apa mării sau oceanului.
Chiton striatus
Apare pe stâncile de pe coasta vestică a Americii de Sud, la adâncimi mici în mare. Are lungimea de 9 cm, plăcile sale sunt bine arcuite și mărginite de o centură lată și groasă, cu numeroase granule polizate. Plăcile sunt lucioase, au nervuri proeminente și coloritul închis.
Acanthopleura granulata
O altă specie de chitoni este Acanthopleura granulata care apare în Insulele Caraibe, pe rocile și stâncile scăldate de maree. Are lungimea de 6 cm iar cochilia formată din 8 plăci de culoare brun-cenușie, înconjurate de o centură maro-închis.
Chitonul lineat
Din nordul Pacificului este foarte frumos colorat. Are cele 8 plăci cu striuri în zig-zag și coloritul roșiatic, violet, albăstriu. Centura care înconjoară plăcile este lată, roșie sau roz și are pete portocalii, albicioase sau gălbui. Denumirea ștințifică a acestei specii este Tonicella lineata.
Tonicella insignis
Sau Tonicella Submarmorea apare pe rocile scăldate de ape din Alaska și Oregon. Are lungimea de 5 cm, și coloritul celor 8 plăci în nuanțe de roșcat cu numeroase linii albicioase. În jurul lor apare centura lată, netedă care are un colorit închis, maroniu cu numeroase pete verzui.
Tonicella lokii
Din Cambria, California este viu colorată. Are pe suprafața plăcilor linii albastre, albe și mov, distribuite în zig-zag. Chitonul are un colorit de fond în nuanțe de roșu și maro, iar pe centuă are dungi concentrice de nuanțe galbene, maronii sau albe.
Alte specii de chitoni sunt: Tonicella undocaerulea, Tonicella rubra, Tonicella sitkensis, Acanthopleura vaillantii, Acanthopleura spinosa, Acanthopleura echinata, Acanthopleura gaimardi, Acanthopleura vaillianti, etc.
Ciclul de viață și reproducerea chitoniilor
Reproducerea chitoniilor are loc în mediul acvatic, iar dezvoltarea lor este dependentă de temperatură și disponibilitatea hranei. Majoritatea speciilor sunt dioice, adică au sexe separate, iar fertilizarea este externă.
Femelele eliberează ouă în apă, unde sunt fertilizate de spermatozoizii masculilor. Larvele trec prin mai multe stadii de dezvoltare înainte de a ajunge la forma adultă, fixându-se pe substrat pentru a se dezvolta în continuare.
Adaptările chitoniilor la mediul marin
Chitonii sunt adaptați pentru a rezista în condiții dificile de mediu, având capacitatea de a se strânge într-o formă de „minge” pentru a se proteja de prădători și deshidratare în timpul refluxului. De asemenea, pot supraviețui în ape reci și calde, datorită flexibilității cochiliei lor și capacității de a reține umiditatea.
Video – Specii de chitoni sau moluște cu cochilie din clasa Polyplacophora:
