Gândacii dăunători silviculturii și agriculturii sunt specii foarte numeroase. Acestea distrug plantele sau le inoculează virusuri ce pot duce la dezvoltarea unor boli grave. Larvele sunt si ele distrugătoare de plante, iar combaterea acestora este necesară.
Specii de gândaci, mari dăunători ai recoltelor:
Gândacul din Colorado are denumirea științifică de Leptinotarsa decemlineata și este originar din America de Nord. La noi în țară a apărut prima dată în localitatea Săpânța din Maramureș, în anul 1952. Gândacul adult are corpul de formă ovală, de culoare galbenă-portocalie, iar pronotul și capul sunt galbene-roșcate.
Pe pronot are 11 pete negre, iar cea din mijloc este mai bine evidențiată și are forma literei V. Ouăle depuse de femelă sunt galbene-portocalii și pot avea lungimea de 1,2 mm. Larvele sunt mari de 1,2-1,5 mm și au un colorit roșu-închis. Acești gândaci apar în aprilie-iunie și apoi în iulie-august. Larvele se hrănesc cu frunzele de cartofi și ale altor plante solanacee.
Gândacul ulmului apare în Europa și nordul Americii și are denumirea științifică de Galerucella luteola. Adultul are corpul alungit și de culoare galbenă-verzui. Poate ajunge la lungimea corpului de 6-8 mm. Ouăle sunt galbene și mari de 1,1-1,2 mm, iar larvele sunt gălbui sau maronii-cenușii, de obicei au capul negru. Aceste larve se hrănesc în lunile aprilie-mai cu frunzele de ulm, lăsând doar nervurile acestora. Din cauza atacului acestor larve de gândaci, ulmul se poate usca în câțiva ani.
Gândacul arămiu al puieților are denumirea științifică de Capnodis tenebrionis și trăiește în Africa de Nord și Europa. La noi în țară apare îndeosebi în Moldova, Dobrogea și Câmpia Română. Adultul are un colorit negru mat, iar larva este albă-gălbuie. Ouăle sunt ovale, lungi de 1-1,5 mm. Adultul are lungimea corpului de 1,4-2,8 cm, iar larva poate ajunge la lungimea de 6-6,5 cm. Acești gândaci atacă plantațiile de piersici, caiși dar și de alți pomi fructiferi din pepiniere. Din cauza asta pomii mari dau rod mai puțin, însă puieții se usucă într-o perioadă scurtă de timp.
Gândacul țepos al sfeclei sau specia Cassida nebulosa apare în toate regiunile din țara noastră. Are un colorit roșcat cu luciu auriu-metalic și lungimea corpului de 5-8 mm. Larvele sunt de un verde-deschis și pot ajunge la maturitate la numai 21 de zile din momentul ieșirii din ouă. Aceste larve dar și gândacii adulți atacă culturile de sfeclă, lobodă, rod frunzele plantelor din familia Chaenopodiaceae.
Gândacul ghebos este o specie din Peninsula Balcanică, din Europa Centrală și de Est, are denumirea științifică Zabrus tenebrioides. La noi în țară apare în Dobrogea, Banat, Câmpia Română și Modova. Are corpul negru, cu lungimea de 1,2-1,6 cm. Ouăle depuse de femelă sunt albe și au lungimea de 2-2,5 mm. Larvele sunt albe-cenușii, pot crește destul de mari, astfel încât să aibă lungimi de 3-3,5 cm. Gândacii și larvele atacă florile și boabele de cereale care abia cresc, pot distruge culturi întregi de grâu, orz, secară.
Gândacul semințelor are denumirea științifică de Harpalus distinguendus și este un mare dăunător al culturilor de graminee dar și al plantelor spontane.
Gândacul lucios al rapiței este un dăunător al culturilor de rapiță din țara noastră, apare mai ales în Transilvania. Are denumirea științifică de Meligethes aeneus. Are un colorit negru și lungimea corpului de 1,5-2,7 mm. Ouăle sunt albe-cenușii, larvele sunt albe cu picioarele maronii, iar lungimea lor este de 4 mm. Aceste larve atacă și plantele crucifere dar și cele spontane, mai ales varza, conopida, ridichea, rapița și muștarul.
Gândacul roșu al rapiței este frecvent întâlnit mai ales în Dobrogea și Câmpia Română unde apar culturi de rapiță. Are denumirea științifică de Entomoscelis adonidis. Adultul are corpul bombat roșu-cărămiziu, iar larva este galbenă-portocalie. Gândacul are lungimea corpului de 7-10 mm, iar larva ajunge la 13-14 mm. Ouăle sunt galbene-portocalii, mari de 1,4-1,6 mm. Plantele atacate de acești gândaci și larvele lor sunt: ridichea, rapița, varza, muștarul, traista-ciobanului, urda vacii și altele din familia Cruciferae.
Gândacul negru al porumbului este o specie dăunătoare al culturilor de porumb din sudul Moldovei și din Câmpia Română. Are denumirea științifică de Pentodon idiota. Adultul este negru și are lungimea corpului de 1,4-2,2 cm, iar larva este albă-gălbui. Acești gândaci și larvele lor atacă floarea soarelui, inul, sfecla, porumbul. Larvele au obiceiul să roadă rădăcinile plantelor cultivate.
Gândacul roșu al lucernei are denumirea științifică de Phytodecta fornicata și apare în numeroase țări din Europa, chiar și în țara noastră. Are corpul roșu-cărămiziu și lungimea de 5-7 mm. Larva este galbenă-cenușie, iar lungimea corpului ei este de 9-10 mm. Ouăle sunt galbene sau verde-deschis și au 1,5-1,6 mm. Gândacii rod frunzele pe margine și le perforează pe mijloc, iar larvele distrug aproape în întregime frunzele de lucernă.
Gândacul negru al puieților sau Capnodis tenebrionis are corpul negru lung de 1,4-2,8 cm. Apare în Dobrogea, Câmpia Română și sudul Moldovei, dar și în alte țări din Europa și Africa de Nord. Larva este albă-gălbuie și poate avea lungimea corpului de 6-6,5 cm. De regulă larva atacă frunzele puieților tineri de caiși, piersici și alți pomi din pepiniere. Gândacul roade coaja ramurilor tinere ale pomilor fructiferi, producând distrugerea acestora.
Gândacul păros cunoscut cu denumirea științifică de Epicometis birta apare în aproape toate țările Europei. Este negru, are lungimea corpului de 9-12 mm și se hrănește cu florile plantelor crucifere și ale arborilor, dar poate face daune și în culturile de plante cultivate. Distruge rapița, muștarul, salcia, secara, orzul, grâul, etc.
Gândacul ovăzului sau Lema melanopus apare frecvent în țara noastră în regiunile unde se cultivă ovăz și orz. Are corpul negru, lung de 4,4-5,5 mm. Larva este albă-gălbuie și poate avea lungimea corpului de 5-7 mm. Adulții se hrănesc cu cereale, rod frunzele acestora, iar larvele distrug culturile de primăvară de cereale dar și plantele graminee spontane.
Gândacii pocnitori specia Agriotes pot distruge diferite plante agricole. Cele mai cunoscute specii sunt Agriotes lineatus, Agriotes obscurus, Agriotes ustulatus. Agriotes lineatus este brun-roșcat și are lungimea corpului de 7,5-10 mm. Agriotes obscurus este negricios și are lungimea corpului de 9-12 mm.
Agriotes ustulatus are corpul brun-închis și lungimea de 7-10 mm. Larvele acestor gândaci atacă grâul, sfecla, porumbul, orzul, cartoful, varza, morcovul, tomatele și alte plante. Adulții consumă insecte mici sau boabe de cereale.
Gândacul pământiu are denumirea științifică Opatrum sabulosum și apare mai ales în Câmpia Română și regiunile sudice ale Moldovei. Adultul are corpul negru, lung de 7-10 mm, iar larva este castanie-închis și poate avea lungimea de 15-17 mm. Această insectă polifagă atacă sfecla, porumbul, lucerna, floarea-soarelui. Larvele se hrănesc cu rădăcinile plantelor.
