Familia Muscidae cuprinde aproximativ 4.000 de specii de insecte, cunoscute sub numele de muscide, răspândite pe întreg globul. Aceste insecte, care preferă să trăiască în apropierea mamiferelor, pe resturi în descompunere și pe plante, pot transmite o gamă largă de boli infecțioase.
Caracteristicile muscidelor și adaptările lor ecologice
Familia Muscidae cuprinde 4 000 de specii de muscide, care sunt cele mai adaptate insecte ale lumii. Acestea traiesc in apropierea mamiferelor-gazda, pe materii aflate in putrefactie, pe excremente, flori si o mare varietate de plante.
Muscidele au corpul lung de 1,2 cm, in culori sterse, acoperit de perisori. O caracteristica a acestor specii este aparatul bucal care poate fi ca un burete pentru absorbtia lichidelor sau poate avea rol de intepare pentru sugerea sangelui.
Aceste muste pot fi purtatoare de diferite boli infectioase, unele chiar foarte grave cum sunt: holera sau febra tifoida. Femelele depun zilnic un numar de 100-150 de oua pe apa, ciuperci, excremente, plante si materii in putrefactie. Larvele ajung la maturitate foarte repede, stadiul de pupa apare chiar dupa o saptamana.
Musca verzei (Chortophila brassicae)
Apare in toata Europa, la noi in tara este raspandita in regiunile unde sunt culturi de varza, conopida si alte plante crucifere.
Este recunoscuta dupa corpul lung de 6-7 mm, de culoare cenusie cu trei dungi negre pe partea dorsala a abdomenului. Femela are corpul acoperit cu perisori mici si tari, iar coloritul ei este mai inchis. Masculul are ochii aproape uniti, iar femela ii are mai departati si separati de o dunga roscata.
Aceasta insecta ierneaza in stadiul de pupa in stratul superficial al solului, iar in cazuri mai rare in cotoarele de varza ramase pe camp. Primavara, la sfarsitul lunii aprilie, apar adultii chiar in perioada cand are loc transplantarea rasadurilor de varza in gradinile de legume sau in camp. In zilele insorite pot fi vazute aceste musculite zburand greoi, in restul zilelor ele stau ascunse sub bulgarii de pamant sau sub frunzele plantelor.
La doar cateva zile de la aparite are loc copulatia si ponta. Femela depune ouale izolat sau in grupe, la baza plantelor dezvoltate (care au cate 3 frunze) sau pe sub bulgarii de pamant din apropierea radacinilor de varza sau a altor plante (conopida, traista ciobanului, ridichi etc). Ouale sunt turtite si alungite, lungi de 1 mm si de culoare alba. O singura femela depune un numar de 30-120 de oua, a caror incubatie dureaza 8-10 zile. Pe o singura planta pot fi vazute grupe de oua depuse de mai multe femele.
Dupa o scurta perioada apar larvele care patrund imediat in radacini sapand galerii si se hranesc cu seva acestora timp de 3-4 saptamani pana ce ajung la maturitate. In ultimul stadiu, larva are lungimea de 7-8 mm, culoarea alba-galbuie si abdomenul alcatuit din 6 perechi de formatiuni membranoase.
In luna iunie larva se transforma in pupa, de obicei in sol, apoi dupa 1-3 spatamani (cat dureaza stadiu de pupa) apar adultii care isi depun ouale in culturile de varza de toamna sau pe plantele spontane. In luna august larvele acestei generatii ajung la maturitate si se transforma in pupe, ce raman in acest stadiu pana in primavara anului urmator sau in unele cazuri din ele se formeaza adultii si a treia generatie.
Plantele atacate de larvele acestei muste au frunzele de culoare verde-inchisa, sunt lasate la pamant, nu se mai dezvolta, au radacinile cu numeroase galerii sapate de larve si cu timpul se usuca.
Musca cepei (Hylemyia antiqua)
Apare in toata Europa, in tara noastra fiind prezenta mai ales in regiunile din Moldova, Bucovina si Campia Romana.
Aceasta musca are corpul cenusiu-galbui, cu pete negricioase, lung de 6-7 mm, aripile galbui, picioarele negre si prevazute cu perisori scurti. Ierneaza in stratul superficial al solului, in stadiul de pupa, de obicei la adancimi de 15-20 cm. Primavara apar adultii care se hranesc cu nectarul florilor o perioada de o saptamana, apoi se imperecheaza si incep ponta.
Femela depune ouale in grupe mici in sol, in apropierea bulbilor de ceapa, praz, usturoi etc. Dupa o perioada de incubatie de 4-7 zile apar larvele care patrund imediat in tesuturile moi ale bulbilor sau frunzelor, sapand galerii. Larvele ajung la maturitate dupa o perioada de hranire de 15-25 de zile, apoi parasesc plantele si migreaza in sol, unde se transforma in pupe.
In ultimul stadiu larvele au corpul lung de 5-8 mm si sunt de culoare alba-galbuie. Pupele care se dezvolta din aceste larve hiberneaza pana in primavara anului viitor, doar in cazuri rare din unele pupe apar adulti care depun un numar mai mic de oua. Noile larve nu reusesc sa se dezvolte complet, ele mor inainte de a ajunge la maturitate. Astfel musca cepei are doua generatii pe an si a treia partiala.
Musca cepei este daunatoare culturilor de ceapa, praz si usturoi, larvele ei ataca plantele si bulbii, astfel in galeriile sapate patrund bacterii si ciuperci, care duc la putrezirea plantelor. Intotdeauna plantele atacate se cunosc dupa frunzele ingalbenite, care se usuca inainte de vreme.
Metode ecologice de combatere a muscidelor și prevenirea infestărilor
Combaterea muscidelor necesită o combinație de metode ecologice și soluții chimice atunci când infestările sunt severe. Printre metodele ecologice de control se numără utilizarea capcanelor lipicioase în zonele agricole, montarea de plase de protecție în ferme și folosirea prădătorilor naturali, precum viespile parazite.
Capcanele lipicioase sunt eficiente pentru capturarea adulților, iar tratamentele biologice cu extracte naturale, precum uleiul de neem, reduc populațiile de larve. În spațiile urbane și rurale, menținerea igienei și eliminarea corectă a deșeurilor contribuie semnificativ la prevenirea infestărilor masive.
