Maimuțele din Lumea Nouă și Lumea Veche sunt inteligente, curioase, învată repede, pot fi dresate cu ușurință. Trăiesc în pădurile de la tropice, sunt capabile să stea în șezut cât și în poziție verticală. Din grupul maimuțelor din Lumea Veche fac parte langurii, maimuțele colobus, babuinii. În categoria maimuțelor din Lumea Nouă întră tamarinii și maimuțele-păianjen.
În funcție de specie, acestea pot fi omnivore sau erbivore, iar unele dintre ele au cozi prehensile, folosite pentru a se deplasa cu ușurință printre copaci.
Specii de primate din ordinul Primates, subordinul Haplorhini:
Langurul Hanuman
Este o specie de primată din Asia de Sud și Sri Lanka. Are denumirea științifică de Semnopithecus entellus și poate avea lungimea corpului de 51-78 cm și greutatea de 10,5-20 kg.
Maimuța cu nasul cârn
Trăiește în pădurile montane din estul Asiei și are denumirea științifică de Rhinopithecus roxellana. Este o specie vulnerabilă, în pericol de dispariție. Are lungimea corpului de 54-71 cm și greutatea de 12,5-21 kg.
Colobus estic alb cu negru
Este o maimuța cunoscută și cu numele de guereza cu mantie și denumirea științifică de Colobus guereza. Are lungimea corpului de 52-57 cm și greutatea de 8-13,5 kg. Trăiește în regiunile împădurite din centrul și estul Africii.
Mangabey cu guler alb
Este o specie din vestul Africii care are denumirea științifică de Cercocebus torquatus. Se hrănește în special cu fructe și semințe și este o specie în pericol de dispariție. Are lungimea corpului de 50-60 cm și greutatea de aproximativ 10 kg.
Macacul negru
Este o specie de primată care are blana neagră și trăiește în sud-estul Asiei, în Insula Sulawesi de Nord. Are lungimea corpului de 52-57 cm și greutatea de 10 kg. Denumirea sa științifică este Macaca nigra.
Macacul mâncător de crabi
Este răspândit în padurile din sud-estul Asiei. Are denumirea științifică de Macaca fascicularis, lungimea corpului de 37-63 cm și greutatea de 3,5-12 kg. Este o primată gălăgioasă, știe să inoate și se cațără cu rapiditate în copaci. Este cea mai comună specie de primată din Asia.
Maimuța-husar
Apare în regiunile din vestul și până în estul Africii. Are denumirea științifică de Erythrocebus patas și este considerată una din cele mai rapide specii de maimuțe atunci când aleargă. Are lungimea corpului de 60-88 cm și greutatea de 10-13 kg.
Maimuța cu trompă
Trăiește în regiunile cu păduri tropicale de șes, din apropierea apelor, din sud-estul Asiei. Are denumirea științifică de Nasalis larvatus și este o specie în pericol de dispariție. Are lungimea corpului de 73-76 cm și greutatea de 21 kg.
Maimuța lui De Brazza
Trăiește în regiunile din centrul și estul Asiei. Are denumirea științifică de Cercopithecus neglectus și poate avea lungimea corpului de 50-59 cm și greutatea de 7-8 kg.
Maimuța gelada
Este o specie de primată din estul Africii, cunoscută cu denumirea științifică de Theropithecus gelada. Are lungimea corpului de 70-74 cm și greutatea de 19 kg.
Mandrilul
Este o specie vulnerabilă, în pericol de dispariție. Trăiește în pădurile tropicale din vestul Africii Centrale și are denumirea științifică de Mandrillus sphinx. Are lungimea corpului de 63-81 cm și greutatea de 11-37 kg.
Tamarinul imperial
Este o specie ce poate fi recunoscută ușor după mustățile albe curbate la capete și fața neagră. Are denumirea științifică de Saguinus imperator și poate avea lungimea corpului de 23-26 cm și greutatea de 450 g. Trăiește în pădurile din vestul Americii de Sud.
Tamarinul vătuit
Trăiește în nord-vestul Americii de Sud, mai ales în Columbia, și este o specie în pericol de dispariție. Are denumirea științifică de Saguinus vedipus și poate avea lungimea corpului de 20-25 cm, greutatea de 450 g și lungimea cozii de 33-40 cm.
Tamarinul-leu auriu
Este o specie rară, considerată în pericol de dispariție. Are denumirea științifică de Leontopihecus rosalia și populează regiunile împădurite din estul Americii de Sud, în special Bazinul Râului Sao Joao. Are lungimea corpului de 20-25 cm și greutatea de 400-800 g. Numele său se referă la coama formată din fire de păr lungi asemănătoare unui leu.
Marmosetul lu Geoffroy
Este o specie vulnerabilă, în pericol de dispariție, din estul Americii de Sud. Are denumirea științifică de Callithrix geoffroyi și este o specie mică, poate avea lungimea corpului de 20 cm și greutatea de 350 g.
Marmosetul pigmeu
Este cea mai mică maimuță din lume. Are denumirea științifică de Callithrix pygmaea și este un mamifer atât de mic, încât poate fi ținut în palma unui om. Are lungimea corpului de 12-15 cm, greutatea de 100-125 g și lungimea cozii de 17-23 cm. Trăiește în regiunile împădurite din nord-vestul Americii de Nord.
Marmosetul argintiu
Are denumirea științifică de Callithrix argentata și este o specie răspândită în nord-vestul Americii de Sud. Are lungimea corpului de 20-23 cm, greutatea de 325-350 g și lungimea cozii de 30-34 cm.
Maimuța-veverița boliviană
Sau Saimiri boliviensis este o specie din vestul și centrul Americii de Sud. Are lungimea corpului de 27-32 cm, greutatea de 950 g și lungimea cozii de 38-42 cm. Se remarcă prin fața albă, botul negru, urechile bine îmblănite.
Marmosetul lui Goeldi
Este o maimuță neagră care trăiește în padurile din nord-vestul Americii de Sud. Are denumirea științifică de Callimico goeldii și poate avea lungimea corpului de 22-23 cm, greutatea de 575 g și lungimea cozii de 26-32 cm.
Uakari pleșuv
Este o specie interesantă prin faptul că are fața și fruntea golașe, de culoare roz sau roșu intens. Această specie este în pericol de dispariție și are denumirea științifică de Cacajao calvus. Este o primată destul de mare, are lungimea corpului de 38-57 cm, greutatea de 3-3,5 kg și lungimea cozii de 14-18,5 cm.
Maimuța titi întunecată
Are corpul îndesat, blana deasă și membrele scurte. Poate avea lungimea corpului de 27-43 cm, greutatea de 0,7-1 kg și lungimea cozii de 35-55 cm. Trăiește în nordul Americii de Nord și are denumirea științifică de Callicebus moloch.
Maimuța nocturnă
Este o specie din America Centrală și nord-vestul Americii de Sud, considerată în pericol de dispariție. Are denumirea științifică de Aotus lemurinus și poate avea lungimea corpului de 30-42 cm, greutatea de 900-950 g și lungimea cozii de 29-44 cm.
Maimuța titi cu labe galbene
Trăiește în padurile din nord-vestul Americii de Sud. Numele ei se referă la faptul că are labele galbene și blana maro-închis. Are denumirea științifică de Callicebus torquatus și poate avea lungimea corpului de 30-46 cm, greutatea de 1-1,5 kg și lungimea cozii de 37-49 cm.
Adaptări și comportamente distinctive ale maimuțelor Haplorhini
Maimuțele din subordinul Haplorhini au dezvoltat adaptări fascinante pentru a supraviețui în mediul lor natural. Printre acestea se numără:
- Coada prehensilă – întâlnită la speciile din Lumea Nouă, cum ar fi maimuțele-păianjen, care folosesc coada pentru echilibru și deplasare.
- Structura dentară adaptată – maimuțele colobus au un sistem digestiv complex pentru a procesa frunzele fibroase, în timp ce tamarinii au incisivi lungi pentru a extrage seva copacilor.
- Comunicare avansată – multe specii, precum gibonii, folosesc o gamă variată de sunete pentru a comunica în interiorul grupului.
- Utilizarea uneltelor – cimpanzeii, care aparțin tot subordinului Haplorhini, sunt printre puținele specii de primate care utilizează unelte naturale pentru a obține hrană.
