In Romania a fost descoperita o noua specie de dinozauri, un nou tip de pterozaur care a primit numele de Eurozhdarcho langendorfensis si apartine grupului Azhdarchidae (forme avansate de reptile zburatoare).
Ramasitele fosile (care constau din fragmente ale scheletului) i-a facut pe cercetatori sa aprecieze ca era un pterozaur de talie medie, cu anvergura aripilor de 3 m si greutatea corpului de pana in 10 kg, in concluzie era o reptila zburatoare destul de mare insa nu imensa.
Fragmentele sunt prezentate intr-o vitrina in sediul Societatii Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca. Ele au fost descoperite intr-o regiune din Sebes-Glod (din Podisul Transilvaniei) care impresioneaza prin numarul mare si foarte variat de fosile care dateaza din perioada Cretacicului.
O alta descoperire importanta a fost facuta de catre cercetatorii de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca in judetul Alba intr-o zona cuprinsa intre Sebes-Alba Iulia si localitatea Vurpar. Aceasta consta intr-o creasta de pterozaur de acum 70 milioane de ani care arata ca atunci au existat reptile zburatoare, pterozauri cu creasta. Descoperirea se datoreaza extinderii cercetarilor paleontologice din zona Hateg si ne face sa credem faptul ca acum 70 milioane de ani traiau pe meleagurile cretacice unde azi se gaseste tara noastra animale din aceasta perioada istorica, dinozauri si reptile zburatoare.
In apropiere de Hateg au mai fost descoperite ramasitele fosile ale unui pterozaur ahzdarchid urias, o reptila zburatoare care a trait cu 71-65 milioane de ani in urma, numita stiintific Hatzegopteryx thambema care avea anvergura aripilor de aproximativ 12 m. Numele sau – Hatzeg si pteryx (inseamna pasare in limba greaca) – se refera la regiunea unde au fost descoperite ramasitele (oasele si fragmentele de craniu) si la faptul ca zbura ca o pasare.
Petrozaurii au aparut in Triasic, acum 230 milioane de ani si au disparut din fauna chiar inainte de sfarsitul Cretacicului, mai exact pe la mijlocul perioadei Cretacicului superior. Problema stramosilor acestor reptile zburatoare ramane fara rezolvare, deocamdata s-a incercat elucidarea modului cum aceste reptile s-au adaptat la zbor (respectiv cu ajutorul aripilor mari membranoase).
Fata de pasari insa pterozaurii aveau organele de zbor imperfect formate. Membrana unei aripi de pterozaur era sustinuta doar de un singur deget, era lipsita de elemente de sprijin interne si astfel o deteriorare a acesteia destul de mica ar fi putut sa afecteze foarte mult aripa si implicit reptila zburatoare, sa o faca sa-si piarda capacitatea de zbor si sa ajunga sa fie afectata si de alti factori si sa moara.
Descoperirea pterozaurului cu creasta a fost anuntata de catre profesorul universitar doctor Vlad Codrea in cadrul unei conferinte internationale privind comunicarile stiintifice la care au participat cercetatori stiintifici, muzeografi si profesori universitari. Aceasta s-a numit ,,Preocupari recente in cercetarea, conservarea si valorificarea patrimoniului cultural” si a avut loc in sectia Stiintele Naturii din Muzeul Judetean Mures, in orasul Targu Mures (conform sursei Agerpres) in acest an 2013.
.){kind=link}