Starcul cu spinarea verde este o specie de talie medie care poate fi observat zburand in apropierea tarmurilor sau peste cursurile de ape in diferite habitate din America Centrala, de Sud si de Nord, in Asia si Australia.
Multe exemplare apar pe insulele din Oceanul Indian si Pacific, in Insulele Maldive, Madagascar, Andaman, Sri Lanka, Filipine, Nicobar, Papua Noua Guinee, Trinidad, Insula Solomon si altele. Zborul sau este rapid dar destul de jos, nu se ridica mai sus de coroana copacilor si planeaza cam 15-20 m deasupra apei.
Comparativ cu celelalte specii de starci mai mari sau mai mici se comporta oarecum diferit in functie de imprejurari si este mai putin solitar. Are o metoda caracteristica de a-si cauta hrana (formata din peste, insecte de apa, paianjeni si broaste), arunca momeli in apa – cate o frunza sau pana – pentru a atrage prada. Uneori are obiceiul sa vaneze pe mal soareci, reptile si mici mamifere. In timpul zborului se aude vocea sa stridenta si ascutita ca un fel de ,,tiuu-tiuu – tiuu-tiuu”.
Starcul cu spinarea verde are lungimea corpului de 40-48 cm si greutatea de 125-225 g.
Penajul este similar la ambele sexe, ciocul foarte lung si negru, iar picioarele relativ scurte si maslinii. Femela este putin mai mica decat masculul si are penajul mai putin colorat. Ambele pasari au gatul gros in nuante castanii cu partea superioara gri.
In rest pe partea dorsala a corpului nuantele sunt verzi-cenusii iar pe partea ventrala mai deschise, capul este negru cu un smoc de pene deasupra, iar ochii sunt mari de culoare deschisa, inconjurati de o pata galbena. Pasarile tinere si puii au penajul predominant maroniu, mai inchis pe partea superioara si mai deschis pe cea inferioara.
Acest starc traieste atat singur cat si in perechi, isi face cuibul de obicei pe malurile iazurilor si raurilor. Este o specie partial migratoare, in lunile reci speciile nordice zboara spre sud. In perioada de imperechere cuibul este mereu aranjat in copaci, mai ales in salcie si arin, atarna deasupra apei la o inaltime destul de mare fata de mal.
Uneori cuibareste in regiunile de coasta, in padurile de mangrove, pe terasele namoloase, pe arborii si arbustii care apar de-a lungul cursurilor de ape. Femela depune la mijlocul lunii mai o ponta alcatuita din 2-5 oua verzui-albastrui, care sunt clocite de ambele pasari.
Starcul cu spinarea verde face parte din ordinul Pelecaniformes, familia Ardeidae si are denumirea stiintifica de Butorides striatus. Numarul de exemplare este foarte mare, nu este o specie in pericol de disparitie.
Video – Starcul cu spinarea verde (Butorides striatus):
