O descoperire recenta, apartinand biologilor de la Universitatea de medicina din Washinton, SUA, care doar a fost anuntata, urmand ca detaliile sa fie prezentate in numarul din martie al revistei American Journal of Respiratory Cell and Molecular Biology, arata ca, in plamanii umani, exista receptori olfactivi. Spre deosebire de receptorii olfactivi de la nivelul nazal, situati in membranele celulelor nervoase, din aceasta zona, receptorii olfactivi ai plamanilor se afla in celulele numite neuroendocrine (PNEC – Pulmonary NeuroEndocrine Cells). Acestea au particularitatea de a raspunde semnalelor trimise de catre alti neuroni, dar nu prin influx nervos, ci prin eliberarea de hormoni in sange.
Potrivit studiilor efectuate de catre cercetatori, atunci cand receptorii olfactivi din plamani, din celulele PNEC, sunt stimulati prin agenti chimici exteriori (poluantii armosferici, de exemplu), celulele respective reactioneaza, eliberand, in sange, o mare cantitate de hormoni, serotonina, in primul rand. Consecinta este o contractie brutala a aparatului respirator, reactie despre care se crede ca a fost selectionata de-a lungul evolutiei noastre, tocmai pentru ca organismul sa fie protejat de substantele din exterior, nefaste pentru sanatate.
Descoperirea receptorilor olfactivi din plamani este importanta si pentru ca ar putea deschide noi cai de cercetare in privinta bolilor aparatului respirator, cum ar fi bronhopneumopatiile cronice obstructive sau astmul, asociate unei hipersensibilitati la anumiti agenti chimici, precum smogul, mirosurile picante, parfumurile tari etc., care au un efect iritant asupra bolnavilor si pot declansa crize grave acestora. Receptorii olfactivi din plamani ar putea deveni, astfel, o solutie de ameliorare a bolilor mentionate anterior si a altora de natura respiratorie.
Rezultatele la care au ajuns biologii americani fusesera anticipate, in 2013, de omul de stiinta german Peter Schieberle, care, intr-o conferinta, in cadrul Societatii americane de chimie, a afirmat ca receptori olfactivi se afla in diverse locuri din organismul uman (nu numai la nivelul nasului), in sange, in inima, in plamani, dar, la vremea respectiva, el nu si-a publicat descoperirea, de aceea, desi ideea ii apartine, nu se poate bucura de paternitatea ei.
