Pe continentul sud-american, in regiunile cu paduri tropicale, dar si cele cu savane si arbusti, din Brazilia, Paraguay, Chile, Columbia, Peru si Bolivia traieste tamandua de sud cunoscut si sub numele de furnicarul mic. Acesta este un animal de talie medie in familia furnicarilor, are lungimea corpului de 53-88 cm si greutatea de 3,5-8,5 kg.
Ca aspect general tamandua se aseamana foarte mult cu celelalte specii de furnicari, insa blana sa difera prin colorit. Exemplarele care traiesc in regiunile sud-estice ale Americii au corpul acoperit cu blana in nuante gabene-deschise si albe cu zone maronii si pete negre mici sau inguste mai ales pe umeri, urechi, varful botului si a cozii, pe piept si partile laterale.
La anumite exemplare jumatatea posterioara a corpului este neagra sau maro-inchis. Alte animale tamandua prezinta blana in nuante de alb si gri, maro si negru si traiesc mai ales in regiunile nord-vestice din habitatul lor natural.
Tamandua are capul lung si ingust, urechile mici si rotunjite, ochii destul de mari, pozitionati pe partile laterale ale capului, cu irisul de culoare inchisa. Coada este prehensila, lunga de aproximativ 40 cm, acoperita cu par scurt mai deschis la baza si mai inchis spre varf.
Acest animal este arboricol dar si terestru, are talentul de a fi un bun catarator, doar pe sol se deplaseaza mai greoi. Are membrele destul de scurte dar puternice, prevazute cu labe mari si degete groase cu gheare lungi de cca. 10 cm, curbate puternic si bine ascutite. Cand se simte amenintat are obiceiul sa se sprijine cu spatele de trunchiul unui copac si sa se ridice cu membrele din fata, sta pe coada si pe membrele posterioare si eventual loveste atacatorul cu ghearele ascutite de la labele anterioare.
Este un animal nocturn, incepe sa fie activ dupa apusul soarelui cand isi cauta hrana formata din termite si furnici, scormoneste in musuroaie cu ghearele si boltul lung si tubular si prinde insectele cu limba lipicioasa, ajungand sa consume pana la 1 kg de insecte pe zi. Traieste solitar, doar in perioada de imperechere pot fi vazute perechi de astfel de furnicari. Ziua doarme in cuibul sau amenajat in scorbura unui copac, pe ramurile groase ale acestuia sau in vizuini parasite de alte animale.
Tamandua are urechile foarte sensibile, auzul sau este dezvoltat, astfel in perioada de imperechere femela aude imediat sunetul ca un fluierat usor al masculului care o cheama dar simte si mirosul neplacut al glandelor sale anale cu care acesta isi marcheaza teritoriul. De la aceste glande a primit si denumirea de ,,sconcs salbatic”.
Imprecherea dintre mascul si femela are loc in copaci, apoi dupa o perioada de gestatie de 4-5 luni femela naste un singur pui. La inceput puiul are blana in alb si negru, nu are coloritul ca al parintilor. Puiul este alaptat de femela si purtat de ea pe spate, el este ocrotit de mama pana ce implineste varsta de 12 luni.
Tamandua are denumirea stiintifica de Tamandua tetradactyla, face parte din ordinul Pilosa, familia Myrmecophagidae si este o specie vulnerabila in pericol de disparitie.
Video – Tamandua (Tamandua tetradactyla) – Furnicarul mic:
