Tigrii (Panthera tigris) sunt cele mai mari feline din lume și simboluri ale puterii și agilității. În ciuda acestui statut impresionant, speciile de tigri se confruntă cu o scădere drastică a populației din cauza pierderii habitatului și braconajului. În prezent, mai există doar șase subspecii de tigri, răspândite în diverse părți ale Asiei, fiecare adaptată la un anumit tip de mediu. Aceste feline solitare au nevoie de teritorii mari pentru a supraviețui, iar lupta pentru conservarea lor este mai necesară ca oricând.
Cea mai mare specie de feline din lume este tigrul, denumit in mod stiintific Panthera tigris. Aceasta specie poate atinge o greutate de 306 kg si o lungime totala de 3.3 metri. Membrii speciei sunt animale feroce, care isi apara teritoriul si sunt greu de imblanzit.
Detaliul care ii deosebeste pe tigri de alte specii de feline este modelul de dungi verticale de culoare inchisa de pe blana rosie-portocalie care poate avea si nuante mai deschise. Coltii lor sunt extrem de puternici, caninii acestei specii au lungimea cea mai mare dintre toate felinele.
Desi in trecut tigrul era mult mai raspandit in lume, avand numeroase exemplare in Asia, in ultimii 100 de ani peste 95% din exemplarele existente ale speciei au disparut. In prezent, un numar mic de exemplare ale speciei mai exista in taigaua suberiana si in zone ale mlastinilor tropicale.
Cele sase subspecii de tigru ramase in lume au fost clasificate drept specii pe cale de disparitie. Numarul total de exemplare din intreaga lume se estimeaza a fi undeva intre 3.000 si 5.000, majoritatea populatiilor ramase traind la mari distante unele de altele.
Tigrul este un animal solitar, insa social, care are nevoie de o zona intinsa de habitat pentru a-si satisface „nevoile culinare”. Atat din cauza zonelor de mare intindere de care au nevoie pentru a trai, cat si din cauza ca in general, cei mai multi sunt originari unor zone extrem de populate de pe pamant, numeroase conflicte intre feline si oameni au izbucnit in mod frecvent. Atat in gradini zoologice cat si in libertate, durata maxima de viata a tigrilor pare a fi intre 20 si 26 de ani.
Tigrul este un animal musculos, cu un cap relativ mare. Pupilele sunt circulare iar irisul este de obicei auriu. Urechile relativ mici sunt rotunde si negre si au pe partea dorsala un punct alb numit ocellus care are un rol important in comunicarea intraspecifica. Modelul dungilor de pe blana fiecarui individ sunt unice, de aceea acestia pot fi identificati mai usor de catre oameni. Functia dungilor ar indeplini rolul de a camufla animalul in timp ce acesta isi vaneaza prada. Femelele sunt putin mai mici decat masculii, iar labele lor sunt mai mici decat ale acestora.
Dintre cele noua subspecii initiale, doar sase specii mai exista in lume in prezent. Acestea traiesc in Bangladesh, Iran, Siberia, India, Afganistan, China, insulele Indoneziei si sud-estul Asiei. Subspeciile care au supravietuit pana in prezent sunt:
Tigrul Bengalez (Panthera tigris tigris)
Este cea mai comuna subspecie a acestei feline ramase in viata (are in jur de 2.500 de indivizi), se gaseste in zone ale Indiei, Bhutanului si Bangladeshului. Traieste in zone aluviene, in paduri tropicale si subtropicale. Este folosit in medicina traditionala chineza, fapt pentru care Societatea Protejarii Vietii Salbatice din India a incercat sa ii introduca in habitate protejate prin lege.
Tigrul Indochinez (Panthera tigris corbetti)
Se gaseste in Laos, China, Cambodgia, Thailanda, Vitenam si Burma. Aceasta specie este de talie mai mica si culoare mai inchisa decat specia de bengalez. Prefera sa traiasca in paduri din munti sau dealuri. Se preconizeaza ca un numar maxim de 1.800 de exemplare mai traiesc in salbaticie in prezent.
Felina Malayana (Panthera tigris jacksoni)
Se gaseste doar in sudul peninsulei Malay intr-un numar de aproximativ 800 de exemplare.
Tigrul Sumatran (Panthera tigris sumatrae)
Se gaseste doar pe insula Sumatra si este amenintat cu disparitia (are un numar de maxim 500 de exemplare).
Tigrul Siberian (Panthera tigris altaica)
Este protejat in regiunile din Siberia de Est. Mai este cunoscut si sub denumirile de Amur, manciurian, coreean, altaic. Are blana deasa si este subspecia de talia cea mai mare. Ajunge la 180 cm lungime in cazul femelelor si 230 cm in cazul masculilor.
Atinge greutatea de 227 de kg. Se distinge printr-o nuanta de auriu a blanii si mai putine dungi pe corp. S-a demonstrat in 2009 ca tigrii siberieni sunt aceeasi subspecie ca tigrii caspiani disparuti in anii 1950.
Tigrul din China de Sud (Panthera tigris amoyensis)
Este cel mai amenintat cu disparitia, fiind inclus in primele 10 animale din lume pe cale de disparitie. In salbaticie nu se stie daca acesta mai exista, singurele exemplare ramase, in numar de 59, se afla pe teritoriul Chinei. Se incearca inmultirea speciei si reintroducerea sa in salbaticie, dar avand in vedere ca exemplarele existente sunt descendente a doar sase animale, diversitatea genetica este pusa in pericol.
Printre cele mai populare specii se numara si tigrul alb. Acesta este rar si a fost produsul unei mutatii genetice. Din pacate, aceasta specie nu traieste la fel de mult precum tigrii obisnuiti si este predispusa la probleme de sanatate. S-a incercat imperecherea specimenelor albe cu cele normale pentru a se remedia problemele aparute, insa acestea au dus la si mai multe probleme de ordin genetic.
Tigrul alb și mutația sa genetică
Unul dintre cei mai faimoși tigri este tigrul alb, rezultat al unei mutații genetice rare. Tigrul alb nu este o subspecie separată, ci o variantă a tigrului bengalez, în care gena recesivă care cauzează albinismul este exprimată.
Din păcate, datorită problemelor de sănătate asociate cu această mutație, tigrii albi au o durată de viață mai scurtă și sunt predispuși la afecțiuni genetice. În captivitate, încrucișarea tigrilor albi cu cei normali a fost încercată pentru a combate problemele de sănătate, dar aceasta a dus la creșterea numărului de exemplare cu malformații.
Amenințările cu care se confruntă tigrii
Populația globală de tigri a scăzut dramatic în ultimele decenii din cauza unor factori precum pierderea habitatului, braconajul și conflictele cu oamenii. Despăduririle masive și extinderea terenurilor agricole au distrus vaste teritorii de păduri, reducând habitatele naturale ale acestor mari feline.
Braconajul, în special în Asia, rămâne o problemă majoră, deoarece oasele și alte părți ale tigrilor sunt extrem de valoroase în medicina tradițională. În plus, extinderea comunităților umane în zonele de habitat ale tigrilor a dus la o creștere a conflictelor între oameni și tigri, multe dintre acestea având ca rezultat moartea acestor animale magnifice.
Eforturile de conservare la nivel global
Conservarea tigrilor este o prioritate la nivel global, iar organizații internaționale și guvernele locale colaborează pentru a proteja aceste feline. Zone protejate, precum rezervații naturale, au fost înființate în India, Rusia și alte părți ale Asiei pentru a crea habitate sigure pentru tigri.
De asemenea, campaniile de sensibilizare și educare a publicului au rolul de a reduce cererea de produse derivate din tigri, iar legile împotriva braconajului au devenit mai stricte în multe țări. În ciuda acestor eforturi, recuperarea populației de tigri este lentă și necesită implicarea continuă a comunităților locale și internaționale.
