Zimbrul este unul din cele mai faimoase animale ierbivore de uscat din Europa care preferă regiunile împădurite. În prezent populația de zimbri a scăzut foarte mult din cauza vânatului excesiv și distrugerii habitatului natural.
În Polonia sunt în jur de 1100 de exemplare de zimbri, care trăiesc în păduri, în libertate. La noi în țară acest animal apare doar în rezervații naturale și grădini zoologice. Cei care vor să admire zimbrii pot vizita Rezervația din Vânători Neamț numită Dragoș Vodă, sau Rezervația Valea Zimbrilor din Brașov, ori Rezervația Neagra din Bucșani, Dâmbovița.
Vulturul egiptean este o pasăre de pradă deosebită care apare și în mitologia egipteană. Are denumirea științifică Neophron percnopterus. Este considerat o specie pe cale de dispariție deoarece populația din Europa nu depășește 5000 de exemplare. În România a fost observat ocazional în Dobrogea. Zboară și în Africa, în Asia Centrală și de Sud.
Gâsca cu gât roșu are denumirea științifică Branta ruficollis. Este o specie migratoare, considerată în pericol de dispariție și ocrotită prin lege. În ultimii ani s-a înregistrat o scădere semnificativă a populației de astfel de gâște, numărul de exemplare la nivel mondial fiind doar de 55 000. Această pasăre apare și la noi în țară toamna târziu și pleacă în prima lună de primăvară. A fost observată pe lacurile Razelm, Techirghiol, Sinoe.
Cel mai mare șarpe de la noi din țară are denumirea științifică Elaphe sauromates. Este cunoscut și cu numele de șarpele balaur sau balaurul dobrogean. Are lungimea corpului de 1,2-1,8 m, dar în cazuri excepționale poate ajunge și la 2 m. Nu face parte din categoria șerpilor veninoși, este considerată o specie pe cale de dispariție.
Șarpele balaur a fost observant în Dobrogea, Buzău, Vrancea, Iași. Este o specie rară. Trăiește în Europa de Sud, Asia de Vest, în țara noastră, în Turcia, Israel, Armenia, Grecia, Iran, Bulgaria, etc. Preferă regiunile cu păduri de foioase, zonele de stepă, locurile aride, din apropierea apelor.
Șoimul dunărean este o pasăre de pradă clocitoare din țara noastră. Este una din cele mai interesante specii de șoimi din lume dar din nefericire considerată deja pe cale de dispariție. Denumirea sa științifică este Falco cherrug și are lungimea corpului de 47-58 cm, anvergura aripilor de 97-120 cm, iar greutatea corporală de 0,730-1,3 kg. Sunt cunoscute două subspecii: Falco cherrug cherrug (din Slovacia și Austria) și Falco cherrug milvipes (din Mongolia și China de Nord-Est).
Aspretele sau specia Romanichthys valsanicola este un pește de apă dulce care trăiește în apele repezi de munte. Are lungimea corpului de 10-12 cm. Înoată în Râul Argeș și afluenții săi, este o specie în pericol de dispariție. Preferă râurile cu fundul acoperit de pietriș deoarece femela depune icrele pe pietrele din apă. Hrana sa constă din insecte acvatice, nu este un pește de consum sau cu valoare economică. În prezent apare doar în țara noastră.
Boa de nisip a fost observat la noi în țară în apropiere de Turnu Măgurele în Teleorman și a fost considerat cel mai rar șarpe din România. Are denumirea științifică Eryx jaculus, nu este un șarpe veninos, face parte din categoria șerpilor constrictor. Este o specie care preferă zonele aride, are corpul gros, cu lungimea de cel mult 80 cm, botul ascuțit, iar capul asemănător cu coada, poate fi confundat cu aceasta.
Acest șarpe este foarte greu de observant în țara noastră deoarece este o specie rară, au fost găsite însă exemplare moarte sau călcate de mașini care arată că specia încă mai există. Un boa de nisip viu a fost găsit în localitatea Cochirleni, Constanța, în anul 1937.
Râsul este un animal de pradă, are denumirea științifică Lynx lynx, trăiește la noi în țară sau în Europa. Populația a fost estimată la cel mult 1300 exemplare. Este considerat o specie protejată prin lege, vânatul este interzis. În România trăiește în zonele subcarpatice impădurite, în zone cu păduri dese, râpe adânci. Pentru a se hrăni, are obiceiul de a vâna noaptea rozătoare și alte specii de animale.
Dihorul pătat este o specie rară din România. Are denumirea științifică Vormela peregusna. Apare mai ales în Dobrogea și sunt mai puțin de 500 de exemplare. Este un mamifer carnivor, are lungimea corpului de 29-35 cm și greutatea de 350-700 g. Vânează rozătoare mici, amfibieni, reptile și păsări. Se hrănește și cu insecte, ierburi, fructe. Preferă regiunile de deal și munte, poate fi observant și la altitudini mari, de cel mult 2000 m.
Grivanul mic sau hamsterul dobrogean este o specie pe cale de dispariție. Are denumirea științifică Mesocricetus newtoni, este numit și hamsterul românesc, cățelul gulerat, cățelul mic, grivanul cu coadă scurtă și trăiește în Dobrogea. Apare și în regiunile nordice din Bulgaria. În prezent au fost estimate circa 2000 de exemplare. Are blana în nuanțe cenușii-gălbui pe partea dorsală a corpului și albicioasă pe partea ventrală.
