Top 10 cele mai impresionante mamifere din lume:
Pe primul loc se află tigrul, cel mai feroce reprezentant al felinelor. În ciuda coloritului său viu (portocaliul cu dungi albe și negre), tigrul poate fi cu greu observat în mediul său natural. În prezent, braconajul și pierderea habitatului, dar și lipsa prăzii și vânătoarea excesivă, au devenit factori importanți ce contribuie la dispariția acestei specii, sunt amenințări pentru tigrii din toată lumea.
Pe locul doi se află gorila care trăiește în junglă, dar mai mult pe sol, deplasându-se în patru labe. Are brațele lungi și talia extraordinar de mare și trăiește în centrul și estul Africii. Există două specii importante de gorile și anume: gorilla vestică care are denumirea științifică Gorilla gorilla și este răspândită doar în regiunile centrale ale Africii și respectiv gorila estică numită științific Gorilla beringeri. Vânarea ilegală, braconajul pentru trofee, comerțul cu carne de animale sălbatice și defrișările prin tăieri și incedieri a habitatului lor natural forestier sunt amenințări foarte grave la adresa acestor mamifere.
Leopardul zăpezilor este pe locul trei. Are denumirea științifică Panthera uncia și trăiește în Asia Centrală, de Sud și de Est. Impresionant cu desenul frumos al blănii, acest mamifer carnivor preferă zonele stâncoase cu arbuști și pădurile de conifere, ajunge la altitudini foarte mari, de 5000 m. Este o specie în pericol de dispariție.
Ursul polar este considerat ,,regele tărâmului de gheață” și cel mai mare prădător din Antarctica. Acest mamifer ocupă locul patru în acest top. Poate înota în apele fără sloiuri cu până la 10 km/h. Are capacitatea de a rezista sub apă până la 2 minute, timp în care își ține ochii deschiși și nările închise. Are denumirea științifică Ursus maritimus. Din păcate încălzirea globală face ca această specie să fie amenințată și în pericol de dispariție.
Pe locul cinci se află jaguarul care populează regiunile cu păduri din America tropicală. Are denumirea științifică Panthera onca și este cam de aceeași talie cu o panteră și se aseamănă la coloritul blănii cu leopardul. Își vânează prada din mediile cu apă, mlăștinoase cu păduri inundate în sezonul ploios, iar acesta constă în principal din cerbi, pecari, tapiri și alte mamifere de talie medie.
Pe locul șase este urangutanul – un mamifer din insulele Sumatra și Borneo. Are denumirea științifică Pongo pygmaeus. Se cunosc două specii importante: Pongo pygmaeus și Pongo abelii. Acest mamifer arboricol se hrănește în coronamentul pădurii și tot acolo doarme. Femela naște într-un cuib realizat în vârful copacilor, iar apoi puiul se prinde de blana mamei și stă mereu agățat de ea când aceasta se cațără în copaci.
Ursul panda uriaș se află pe locul șapte. Are denumirea științifică Ailuropoda melanoleuca și este un mamifer care se hrănește în special cu bambus. Trăiește în estul Asiei și este un simbol al protecției animalelor din întreaga lume. Multe exemplare de panda sunt crescute în captivitate, cele care trăiesc în sălbăticie sunt expuse pericolului reprezentat de braconaj.
Pe locul opt se află Orca orcinus care este cunoscută cu numele de balena ucigașă. Are corpul solid, poate avea lungimea de 9 m și poate cântări aproximativ 10 tone. Face parte din grupul balenelor cu dinți. Balenele de pe coastele Americii de Sud vânează și lei de mare, iar altele răstoarnă ghețurile plutitoare și astfel prind foci și pinguini, iar uneori chiar și păsări ce sunt luate de valuri.
Rinocerul negru se flă pe locul nouă și este un animal sălbatic teritorial periculos. Acest mamifer are denumirea științifică Diceros bicornis și are un colorit ce variază de la cenușiu-închis la brun-murdar. Are cornul din față foarte mare, poate ajunge și la lungimea de 80 cm. La fel ca și la elefanții, în cazul acestul animal, talpa formeză o pernă rotundă și elastică de protecție și rezistență mare.
Balena albastră se afă pe locul zece. Este denumită științific Balaenoptera musculus și reprezintă un mamifer gigant cu lungimea corpului de 20-30 m și masa de 100-160 tone. Este cel mai mare mamifer de pe planetă și poate mânca 6 tone de crustacee. Când face o scufundare la o adâncime de maxim 200 m, se aruncă cu capul înainte și își expune jumătățile enorme ale cozii.
