Viata in univers – un mister inca nerezolvat

Astrobiologii au examinat natura vietii, istoria vietii pe Pamant si varietatea de locatii posibile pentru viata in univers. Cei mai multi astrobiologi ar fi de acord ca ingredientele de baza ale vietii pot fi intalnite destul de frecvent in univers. De fapt, acestea pot fi intalnite aproape oriunde. Elementele pentru viata sunt produse de catre stele. Mai multe dintre moleculele necesare vietii se pot forma in numeroase feluri si locuri, chiar si in norii interstelari. In plus fata de celelalte componente ale vietii, oamenii de stiinta cred deasemenea ca planetele iau nastere ca un “produs secundar” atunci cand se formeaza noi stele.

Peste 100 de planete au fost identificate in afara sistemului nostru solar si, in fiecare an, sunt descoperite cel putin sase exoplanete noi. In plus, exista mai multe locuri in sistemul nostru solar unde am putea totusi gasi viata microbiana, sau cel putin urme ale existentei sale in trecut. Drept rezultat, astrobiologii sunt siguri ca exista o multitudine de locatii probabile pentru sustinerea vietii dincolo de Pamant. Exista de asemenea dovezi care sugereaza ca viata s-a dezvoltat usor pe Pamantul timpuriu, iar apoi a proliferat rapid intr-o masa de nise evolutive. Am putea, prin urmare, sa ne convingem ca viata nu este doar o consecinta inevitabila, ci ar trebui sa fie destul de raspandita in univers.

Tinand seama de principiul puternic al mediocritatii, trebuie sa avem grija atunci cand luam in considerare viata in univers. Daca am invatat ceva din istoria astronomiei, stim deja ca locul nostru in univers nu este deosebit de special. Traim in regiunile exterioare are unei galaxii spirale tipice, una dintre miliardele de galaxii raspandite in univers, pe o roca uriasa care orbiteaza o stea medie. Aceleasi legi ale fizicii se aplica peste tot in univers – lucrurile vor interactiona intre ele, pe alte planete, in acelasi fel in care o fac si pe Pamant. Elementele chimice care alcatuiesc planeta noastra si organismele vii nu sunt deloc rare. Prin urmare, putem extinde acest principiu al mediocritatii si la sistemele biologice? Demonstrarea faptului ca viata in univers este un lucru obisnuit, ar fi ultimul pas in revolutia lui Copernic.

Aparitia si evolutia vietii

Daca ar fi sa aplicam statisticile simple, numerele in sine ar putea presupune faptul ca viata este destul de raspandita in univers. Exista peste 1020 de stele in universul observabil. Este posibil ca viata sa fi aparut pe o singura planeta, a noastra? Pentru unii oameni ideea ca suntem singuri in univers ar putea suna ridicol. Totusi, trebuie sa tinem minte ca principiul mediocritatii nu este mai mult decat o presupunere. Viata ar putea fi intr-adevar o consecinta naturala e evolutiei stelelor si planetelor. Cu toate acestea, este la fel de posibil ca viata, si in special inteligenta, sa nu se fi dezvoltat in alte locuri in univers. Ce-ar fi daca viata ar fi un lucru izolat care a rezultat dintr-un set de evenimente chimice si biologice improbabile? Pana cand vom avea mai multe informatii, putem doar sa speculam cu privire la adevarul despre viata in univers.

Se crede ca viata timpurie de pe Pamant a aparut rapid, odata ce conditiile au fost propice. Cu toate acestea, lungul drum catre viata inteligenta este o alta poveste – acest drum nu a fost nici neted, nici direct. Selectia naturala este procesul care conduce evolutia, insa nu dicteaza in mod necesar ca rezultatul va fi viata inteligenta. De fapt, extinctia este soarta rezervata pentru cele mai multe dintre specii. Evolutia depinde de mediul local si global. Acest lucru a fost punctat in anumite momente prin intermediul unor evenimente catastrofale ca impacturile cu meteoriti si comete. Pe planeta noastra inteligenta a evoluat doar in cazul catorva specii. Doar una dintre aceste specii a fost capabila sa creeze si sa utilizeze tehnologia. Aceasta specie, adica noi oamenii, a dezvoltat capacitatea de a comunica prin spatiu.

SETI si ecuatia lui Drake

Daca luam in considerare dezvoltarea inteligentei pe Pamant, este rational sa cautam forme de viata extraterestre inteligente? Ce metode ar trebui sa folosim pentru a comunica cu acestea? Daca extraterestrii ne-ar trimite un mesaj am fi capabili sa il recunoastem? Aceasta cautare a inteligentei extraterestre (SETI) dicteaza ca vom stabili in primul rand probabilitatea ca viata inteligenta exista in univers. Astronomul american Frank Drake este unul dintre pionierii SETI. Acesta a introdus o metoda de organizare a informatiei, care ar avea ca rezultat estimarea logica a numarului de civilizatii inteligente in Calea Lactee. Rezultatul a fost o ecuatie matematica destul de simpla, care a ajuns sa fie cunoscuta sub numele de “ecuatia lui Drake”.

Estimarea obtinuta cu ajutorul ecuatiei lui Drake se bazeaza pe mai multi factori, cum ar fi numarul de planete locuibile care orbiteaza in jurul unei stele. Toti acesti factori sunt inmultiti pentru a obtine o estimare a numarului de civilizatii care sunt capabile de comunicare interstelara. Daca unul din factorii ecuatiei este complet necunoscut, atunci nu se poate face nicio estimare. Deasemenea, daca unul din factori este subestimat sau supraestimat, acest lucru va duce la un rezultat incorect.

Din nefericire, abilitatea noastra de a prezenta valori estimative pentru oricare dintre factori este limitata de ignoranta noastra legata de probabilitatea ca viata inteligenta si tehnologia sa fi evoluat in alte locuri. Predictiile noastre se bazeaza pe o singura planeta despre care stim ca are viata si o singura specie despre care stim ca poate utiliza tehnologia pentru a comunica in spatiul interstelar. Trebuie sa recunoastem ca orice numere care rezulta din utilizarea ecuatiei lui Drake nu pot fi extrapolate in mod credibil – avem un singur exemplu.

Daca am ignora temporar complexitatile implicate in crearea estimarilor pentru factorii ecuatiei lui Drake, ne-am putea gandi la aceasta ecuatie intr-o lumina mai calitativa. Sa presupunem ca ecuatia lui Drake este o serie de ferestre aliniate. Daca ne-am uita prin toate ferestrele, am vedea numarul x (numarul de civilizatii inteligente capabile de comunicare interstelara) scris pe un perete, chiar dincolo de ultima fereastra. Fiecare fereastra poate reprezenta un factor al ecuatiei lui Drake. Daca fiecare fereastra ar fi din sticla, am putea vedea raspunsul in mod clar. In acest caz, o fereastra din sticla ar reprezenta un factor al ecuatiei estimat la perfectie. Prin urmare, un factor slab estimat sau complet necunoscut ar fi reprezentat de un geam mat sau murdar. Daca o singura fereastra ar fi obstructionata, cel mai probabil nu am putea vedea raspunsul x.

Simple speculatii

. Exista mii de ipoteze legate de viata inteligenta in univers, insa nicio teorieExista multi oameni care nu considera ca SETI este o intreprindere stiintifica verificabila care sa le sustina. Deasemenea nu exista nicio farama de dovezi empirice care sa arate ca probabilitatile estimate sunt rezonabile. Drept rezultat, nu avem nimic mai mult decat un sac plin cu speculatii. Cu toate acestea, putem sa luam in considerare produsele logice care rezulta din estimarile pesimiste si optimiste. De exemplu, sa presupunem ca civilizatiile inteligente sunt distribuite in mod aleatoriu printre stele si planete. Daca numarul civilizatiilor care pot comunica in spatiu este mic, atunci distanta medie dintre ele va fi considerabil mai mare. Daca numarul civilizatiilor care pot comunica in spatiu este mare, atunci distanta medie dintre ele va fi relativ mica.

Daca facem un calcul optimist al lui x, atunci cea mai apropiata civilizatie s-ar putea afla la numai 10-15 ani lumina distanta de Pamant. Semnalele care calatoresc cu viteza luminii ar putea fi schimbate cu usurinta in cadrul unei singure generatii umane. Prin contrast, daca facem un calcul pesimist al lui x, civilizatia noastra ar putea fi unica in Calea Lactee. In acest caz, comunicarea intre doua civilizatii aflate in galaxii diferite ar putea dura milioane de ani si ar putea fi vulnerabila la vietile limitate ale acestora. Raspunsul la intrebarea “Exista viata in univers?” inca nu a fost gasit si s-ar putea sa nu fie gasit niciodata. Cu toate acestea, implicatiile unei asemenea descoperiri ar fi profunde. Natura curioasa a omului va continua sa motiveze cautarea vietii in univers.

VIDEO: Universul: