Vulturul alb – Neophron percnopterus – este cunoscut si sub numele de ,,hoinarul”, ,,vulturul plesuv mic” sau ,,vulturul egiptean”. Desi numele sau alternativ arata ca ar fi o specie endemica din Africa totusi arealul sau este format si din Europa si Asia.
Numele de vulturul alb vine de la penajul sau predominant alb. Intotdeauna cand zboara impresioneaza prin aripile sale foarte lungi, ascutite, colorate in alb si negru. Gusa si partile anterioare ale capului sunt golase, galbene si marginite de un guler de pene albicios si zbarlit. In perioada de imperechere pielea nuda si aspra de pe fata masculului devine portocalie.
In rest penajul este alb-murdar din loc in loc are cateva pene negre, mai ales remigele primare care contrasteaza puternic cu celelalte pene ale aripilor. Coada este in forma de clin si are penele albe. Exemplarele adulte au lungimea corpului de 58-70 cm si greutatea de 1,5-2 kg.
Ciocul este lung si subtire, de culoare portocalie, ochii sunt mari, pozitionati pe partile laterale ale capului, iar picioarele sunt robuste, acoperite cu piele groasa si solzoasa, cele trei degete orientate in fata au gheare ascutite si curbate, iar al patrulea deget orientat inapoi are gheara mai lunga.
Aceasta pasare de prada este considerata cel mai mic vultur din Lumea Veche, care prefera mai ales zonele stancoase din munti mai putin accesibile, rapele si locurile uscate de la poalele muntilor. De asemenea, vulturul alb zboara nestingherit in locurile populate asezandu-se mai ales pe cladiri. In tara noastra este intalnit foarte rar si este o specie pusa sub protectia legii. Fiind o pasare migratoare apare de regula in luna martie si pleaca spre regiunile calde in luna septembrie. Perechi izolate au fost observate in Muntii Dobrogei, la Cazane, in Muntii Negoiu si Muntii Cernei.
Stomacul sau este adaptat sa digere resturi de tot felul de animale, lacuste, insecte, soareci, sobolani dar mai ales este renumit pentru faptul ca sparge ouale de strut si ale altor pasari. De multe ori se asociaza unui grup de vulturi mai mari, insa intotdeauna are dificultati cand rivalizeaza cu ei pentru hoituri, de aceea este nevoit sa astepte ca acestia sa-si termine ospatul si apoi sa culeaga resturile ramase.
Isi face cuibul din crengute, pene si fire de iarba uscate in crapaturile stancilor, in rape, pesteri sau in copaci. Cuibul este mare, are o forma dezordonata si intinsa, nu este inghesuit. Perioada clocitului coincide cu lunile aprilie-mai cand femela depune de obicei doar 2-3 oua mari albe-galbui cu pete mici intunecate. Acestea sunt clocite de ambele pasari timp de 42 de zile, dupa care eclozeaza si apar puii ce au corpul acoperit cu puf maro-inchis. Exemplarele tinere ajung la maturitatea sexuala la varsta de 5 ani.
Vulturul alb este considerat din anul 2008 o specie pe cale de disparitie.
Video – Vulturul alb (Neophron percnopterus):