11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi arată cât de imprevizibil poate fi drumul succesului şi cum, uneori, un autor, în pofida talentului care, în timp, îmbracă multe faţete şi găseşte modalităţi diferite de expresie, rămâne captiv, prin reacţia publicului cititor sau din alte motive, într-o singură carte memorabilă.

De foarte multe ori, un scriitor ajunge să publice o carte pe care timpul o va trece în rândul capodoperelor după ce parcurge un drum al tatonărilor, după ce îşi exersează maniera de a scrie în creaţii minore sau când ajunge la vârsta maturităţii.

11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi
11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi

Sunt însă şi situaţii atipice, în care o carte, prima sau singura, se dovedeşte a fi excepţională, după care artistul respectiv dispare din “scena literară”, ca şi cum succesul sau “angoasa paginii goale” par a fi fost ori prea greu de suportat ori de nedepăşit.

Iată 11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi şi care oricând merită să fie citiţi sau recitiţi, având garanţia calităţii lecturii, şi care ar putea reprezenta, pentru oricine, indirect, şi un îndemn de a-şi descoperi capacităţile latente pentru scris, indiferent de vârstă sau de formaţia intelectuală sau profesională.

Până la urmă, cineva poate deveni scriitor dacă are ceva important de spus şi simte că numai el poate să transmită acel “ceva”, într-un anume fel. “Cel mai fumos triumf al unui scriitor – spunea celebrul pictor Eugene Delacroix – este de a-l face să gândească pe cel care poate gândi”.

11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi – Alain Fournier, “Cărarea pierdută”

11 scriitori deveniti celebri graţie unei singure cărţiAlain Fournier, Cararea pierduta

Alain Fornier, scriitor francez stins din viaţă la numai 27 de ani, pe frontul luptelor de la Verdun, în 1914, este autorul unui singur roman – “Le Grand Meaulnes” – tradus în limba română cu titlul “Cărarea pierdută”. Romanul este într-atât de valoros încât, într-un top al revistei “Le Monde”, făcut 85 de ani mai târziu, acesta figurează în primele zece cele mai importante cărţi ale secolului al XX-lea, alături de capodopere precum: “Procesul”, de Franz Kafka, “În căutarea timpului pierdut”, de Marcel Proust, “Călătorie la capătul nopţii”, de Louis Ferdinand Celine, “Fructele mâniei”, de John Steinbeck etc.

Cartea “Cărarea pierdută” este inspirată de un fapt din biografia scriitorului – în jurul vârstei de 18 ani, acesta zăreşte întâmplător, în timpul unei plimbări pe malurile Senei, la ieşirea de la o expoziţie de pictură, o tânără frumoasă şi elegantă. O reîntâlneşte câteva zile mai târziu, dar află de la aceasta că este logodită cu un medic. O va reîntâlni peste opt ani, când tânăra era deja căsătorită şi mamă a doi copii.

Această femeie întâlnită întâmplător va fi marea lui iubire a lui Alain Fournier şi prototipul pentru personajul feminin din romanul său, “Cărarea pierdută”. Printr-o scriitură extrem de densă în semnificaţii, într-un univers romanesc care alternează între realitate şi vis, tema iubirii este exploatată ca experienţa iniţiatică, definitorie – iubirea este, aşa cum spunea scriitorul însuşi, “furtună, sacrificiu, un cuvânt care denumeşte totul”.

11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi – Harper Lee, “Să ucizi o pasăre cântătoare”

Harper Lee, Sa ucizi o pasare cantatoare
Harper Lee, Sa ucizi o pasare cantatoare

Să ucizi o pasăre cântătoare(în original, “To Kill a Mockingbird”), publicată pentru prima dată în 1960, este singura carte importantă publicată de scriitoarea americană Harper Lee (care s-a stins din viaţă în 2016 şi care, din 1960, până la sfârşitul vieţii, a refuzat constant să-şi facă publicitate cărţii şi să acorde interviuri pe această temă).

La momentul apariţiei, romanul a fost considerat “un fenomen uluitor”. În 1961, scriitoarea a fost recompensată cu prestigiosul Premiu Pulitzer, iar în 2006, bibliotecarii britanici au trecut romanul “Să ucizi o pasăre cântătoare” pe lista cărţilor care ar trebui citite de orice adult, înaintea Bibliei. Ecranizarea acestui roman, cu Gregory Peck în rolul principal, a primit, în 1962, Premiul Academiei Americane de Film şi trei Premii Oscar.

Valorificând şi o serie de aspecte autobiografice, romanul, a cărui acţiune se desfăşoară în Alabama, în anii 1930, abordează tema discriminării rasiale, dar şi alte aspecte general umane, legate de vârsta inocentă a copilăriei, de moralitate, de stratificarea socială, inechităţi, violenţă, justiţie, curaj.

11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi – Zelda Fitzgerald, “Acordă-mi acest vals”

Zelda Fitzgerald, Sursa: The Guardian
Zelda Fitzgerald, Sursa: The Guardian

Zelda Fitzgerald a fost soţia celebrului scriitor american din secolul al XX-lea, Scott Fitzgerald, autor al cunoscutelor romane “Dincoace de paradis”, “”Cei frumoşi şi blestemaţi”, ”Marele Gatsby”, “Blândeţea nopţii”.

Povestea de dragoste dintre cei doi a fost extrem de tumultuoasă. În anii 1920, când s-au cunoscut şi căsătorit, deveniseră, în presa americană, emblema “anilor nebuni” de după Primul Război Mondial, şi ai “Jazz Age”-ului, erau tineri, frumoşi, bogaţi şi plini de viaţă.

Zelda, născută într-o familie bogată, era un spirit nonconformist, practica baletul, înotul, frecventa întâlnirile mondene, avea un stil de viaţă care i-a şocat pe locuitorii din Montgomery, oraşul ei de baştină. Scott Fitzgerald îi reproşa adesea diverse infidelităţi, în pofida declartiilor ei de dragoste pătimaşe, iar pentru el, efortul de a rezista financiar la pretenţiile Zeldei devenise, de la un moment dat încolo, foarte apăsător.

Zelda Fitzgerald, Sursa Tha New Yorker
Zelda Fitzgerald, Sursa Tha New Yorker

“Acordă-mi acest vals”… o replică la romanul soţului său, Scott Fitzgerald, “Blândeţea nopţii”

În 1932, Zelda se internează, din cauza unei depresii accentuate, diagnosticată ulterior ca “tulburare bipolară”, la Clinica Phipps, din Baltimore, şi, într-un elan creator, reuşeşte, în numai şase săptămâni, să scrie un roman complet – “Acordă-mi acest vals” – în care valorifică o serie de evenimente consemnate in jurnalul ei intim, roman pe care îl şi trimite unui editor. Acest fapt îl înfurie pe soţul ei, care o acuză de plagiat.

Cert este că această singură carte importantă publicată de Zelda Fitzgerald – “Save Me the Waltz”, tradusă şi în limba română, cu titlul “Acordă-mi acest vals”, s-a bucurat de un deosebit succes. Este un roman despre iubire, trădare şi nefericire, despre singurătate în cuplu, despre jocul aparenţelor, despre incertitudini.

Cartea Zeldei Fitzgerald, “Acordă-mi acest vals”, este, într-un fel, o replică la romanul soţului său, Scott Fitzgerald, “Blândeţea nopţii”, cele două cărţi creând, aşa cum se sublinia într-o recenzie a traducerii în limba română a acestei cărţi, a Danei Pîrvan-Jenaru („Zelda Fitzgerald – acuitatea unei priviri“), “un joc de oglinzi pe care Zelda şi Scott şi le aşază unul în faţa celuilalt şi în care imaginile lor reflectate reciproc se pierd la infinit, tot aşa cum, în viaţa reală, cei doi soţi s-au pierdut într-o spirală a exceselor şi nefericirii”.

11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi – Kathryn Stockett, “Culoarea sentimentelor”

11 scriitori - Kathryn Stockett
11 scriitori – Kathryn Stockett

Kathryn Stockett este unul dintre cei 11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi. Născută în 1969, absolventă a Universităţii Alabama şi angajată la mai multe publicaţii periodice din New York, Kathryn Stockett a publicat o singură carte, romanul tradus în limba română cu titlul “Culoarea sentimentelor” (în editia americană, “The Help”).

Autoarea a mărturisit că a lucrat cinci ani la această carte, iar la momentul la care a fost gata a fost refuzată de 45 de edituri. Abia în 2009 a reuşit să o publice şi, în foarte scurt timp, a devenit un succes mondial, tradusă în peste 40 de limbi şi vândută în peste zece milioane de exemplare. Celebrul regizor Steven Spielberg şi-a anunţat deja intenţia de face o ecranizare după acest roman.

Nucleul cărţii îl reprezintă prietenia a trei femei, două slujnice de culoare şi o tânără care doreşte să-şi facă o carieră în jurnalism. Sunt puse în discuţie, în paginile romanului, într-un discurs narativ care alternează tonul grav cu umorul, aspecte referitoare la viaţa degradantă a slujnicelor de culoare, a convenţiilor tabu şi prejudecăţilor din anii 1960, dar şi la empatie, generozitate, devotament, onoare.

11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi – Arthur Golden, “Memoriile unei gheişe”

11 scriitori - Arthur Golden, Memoriile unei gheişe, Sursa Sympa-Sympa
11 scriitori – Arthur Golden, Memoriile unei gheişe, Sursa Sympa-Sympa

Arthur Golden, născut în 1956, specialist al Universităţii Columbia (SUA) în istoria artei japoneze, a devenit celebru odată cu publicarea singurului său roman – “Memoriile unei gheişe”, în 1997. Cartea a fost tradusă în peste 30 de limbi şi a fost vândută în peste patru milioane de exemplare. Romanul a şi fost ecranizat în 2005. Filmul, deşi a primit trei Premii Oscar, a stârnit vii controverse în Japonia şi China, din pricina distribuţiei, dar şi a unor aspecte legate de conţinut.

Nici autorul romanului “Memoriile unei gheişe” nu a fost ocolit de probleme, fiind dat în judecată de chiar gheişa pe care o intervievase în vederea scrierii cărţii, pentru că îi dezvăluise identitatea. Aceasta l-a acuzat de încălcarea legii nescrise a tăcerii dintre o gheişă şi clienţii săi, precum şi de faptul că viziunea din roman (care este o ficţiune) nu corespunde realităţii, până la urmă conflictul închizându-se în schimbul unei sume de bani oferită de Arthur Golden.

Ulterior acestui episod, gheişa Mineko Iwasaki a publicat ea însăşi o carte autobiografică, aducând o altă perspectivă decât în romanul lui Arthur Golden asupra vieţii gheişelor în secolul al XX-lea, carte tradusă şi în română, cu titlul “Adevărata viaţă de gheişă”.

Oscar Wilde – “Portretul lui Dorian Gray”

11 scriitori - Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray
11 scriitori – Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray

“Portretul lui Dorian Gray” (“The Picture of Dorian Gray”) este singurul roman terminat al scriitorului irlandez Oscar Wilde, a cărui operă mai cuprinde şi alte scrieri (poezie, dramaturgie), acesta fiind însă singurul roman şi cel care i-a adus celebritatea.

Citește și:  De ce are Rudolf nasul rosu?

Romanul ““Portretul lui Dorian Gray”, scris în contextul epocii victoriene şi publicat pentru prima dată în 1890, este considerat relevant pentru principiile estetice ale scriitorului, fiind valorificate în text teme precum: arta, frumuseţea, tinereţea, morala, hedonismul. Este şi un roman filosofic, în măsura în care evidenţiază personalitatea ambiguă a dandy-ului irlandez şi liniile dominante ale decadentismului.

Titlul cărţii face trimitere la portretul unui tânăr dandy, fascinat de imaginea sa, un portret care se schimbă de-a lungul vieţii, în funcţie de faptele personajului. Gândul că tabloul va îmbătrâni în locul personajului devine realitate, iar Dorian Gray, protagonistul romanului, deşi îşi conservă tinereţea fizică, devine tot mai tulbure în sufletul său.

Într-o formulare foarte generală, s-ar putea spune că romanul “Portretul lui Dorian Gray” urmăreşte efectul diverselor influenţe asupra destinului unui bărbat. În subtext, se face trimitere la o mulţime de referinţe culturale – Mitul Peşterii, al lui Platon, conceptul de “mimesis”, din cultura greacă a antichităţii, la Mitul lui Narcis, la “Satyricon”-ul lui Petronius etc.

Emily Bronte – “La răscruce de vânturi”

11 scriitori - Emily Bronte, La rascruce de vanturi
11 scriitori – Emily Bronte, La rascruce de vanturi

Nu ar putea lipsi din top 11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi numele scriitoarei engleze din secolul al XIX-lea, Emily Bronte, stinsă din viaţă, din cauza tuberculozei, la vârsta de 30 de ani. Romanul “La răscruce de vânturi” (în engleză, “Wuthering Heights”) este considerat, astăzi, una dintre ultimele opere majore ale romantismului european.

Criticii literari au fost surprinşi, multă vreme, de faptul că o astfel de carte, extrem de complexă, a fost scrisă de o tânără care, mare parte a timpului, a trăit retrasă. Ulterior s-a descoperit că Emily Bronte avea solide cunoştinţe despre cultura greacă a antichităţii, era o excepţională latinistă şi era la curent cu aprinsa dezbatere, din epocă, despre teoria evoluţiei, a lui Charles Darwin, deşi tezele acestuia au fost publicate mult mai târziu. Avea cunoştinţă, de asemenea, de opera filosofică a lui Nietzsche şi era interesată şi de cronicile mondene ale vremii.

La răscruce de vânturi”, carte intrată în patrimoiul clasicilor literaturii universale, spune o poveste de dragoste şi răzbunare, într-o alcătuire foarte elaborată, care mizează pe tehnica “mise en abyme”, când un element cheie (simbol, frază, situaţie, capitol) “pune în abis” tot textul, deschizând mereu noi şi noi perspective de interpretare.

Gregory David Roberts – “Shantaram”

David Roberts, Shantaram
David Roberts, Shantaram

Gregory David Roberts şi-a câştigat locul în topul celor 11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi prin împrejurările inedite în care şi-a scris şi publicat romanul “Shantaram”. În 1978, Gregory Roberts (născut în Australia, în 1952), care nu era încă scriitor, se afla în închisoare pentru o serie de furturi, fiind supranumit “Banditul gentleman”, deoarece, în timpul acţiunilor sale frauduloase, se îmbrăca impecabil.

După doi ani de detenţie a evadat şi a fugit în Bombay, unde a locuit zece ani si unde, printre altele, a înfiinţat o clinică de prim ajutor într-o mahala a oraşului, a lucrat la Bollywood, dar a fost implicat şi într-o serie de afaceri ilegale in cadrul mafiei locale. A fost arestat din nou, în aeroportul din Frankfurt, extrădat în Australia, unde a mai stat în închisoare câţiva ani.

Acesta a fost momentul când a decis că trebuie să facă un lucru care să conteze pentru viaţa lui şi s-a apucat să scrie romanul “Shantaram”. Manuscrisul i-a fost distrus de două ori de către ceilalţi deţinuţi, dar s-a gândit că singurul gest rezonabil din partea lui era să-i ierte pe cei care-i distruseseră munca. A fost eliberat în 1997 şi câţiva ani mai târziu şi-a publicat cartea la care muncise atât de mult. Ulterior, a desfăşurat o intensă activitate caritabilă şi civică.

Până în prezent, romanul său a fost tradus în aproape 40 de limbi şi, deşi Gregory David Roberts a devenit o celebritate, nu acordă interviuri, motivând că tot ce a avut de spus a spus în cartea sa.

Chota Roustaveli – “Viteazul în blană de tigru”

Chota Roustaveli, Sursa Paris EncheresChota Roustaveli ocupă un loc special, din mai multe puncte de vedere, în rândul celor11 scriitori care au devenit celebri graţie unei singure cărţi. Este un scriitor georgian, din Evul Mediu, autor al unui poem (scriere epică în versuri), alcătuit din peste 1600 de catrene, în care se dezvoltă o alegorie despre domnia reginei Tamara a Georgiei, perioadă cunoscută ca fiind “epoca de aur” a acestei ţări.

În centrul acţiunii se află doi eroi, construiţi în maniera romantismului cavaleresc, aflaţi în căutarea iubirii, pe fundalul unei viziuni despre lume care proclamă valori înalte – generozitate, sinceritate, devotament, inclusiv ideea egalităţii dintre bărbaţi şi femei.

Până în secolul al XX-lea, fiecare mireasă din Georgia primea ca zestre, pe lângă celelalte obiecte, şi o copie a acestui poem, “Viteazul în blană de tigru”, rămas şi astăzi ca o creaţie de referinţă a culturii georgiene.

John Kennedy Toole – “Conjuraţia imbecililor”

John Kennedy Toole, Sursa bookworm norm
John Kennedy Toole, Sursa bookworm norm

John Kennedy Toole a devenit cunoscut printr-o singură carte – “Conjuraţia imbecililor” – publicată postum, scriitorul stingându-se din viaţă la numai 31 de ani (1937 – 1969). Romanul a fost vândut în milioane de exemplare şi a fost tradus în 28 de limbi.

Titlul cărţii face referire la un citat din opera satirică a lui Jonathan Swift: “Când apare un geniu în această lume, el poate fi recunoscut prin faptul că imbecilii se aruncă asupra lui”. Universul romanului se construieşte, într-o manieră comico-satirică, în jurul personajului Ignatius J. Reilly, în vârstă de 30 de ani, specialist în cultura medievală, dar un fel de “pierde-vară”, care visează să scrie o operă memorabilă, fără a face ceva semnificativ în acest sens.

Viaţa sa ia un alt curs când, în urma unor întâmplări nefericite, trebuie să-şi caute o slujbă, pretext pentru a fi introduse în roman o serie de personaje emblematice pentru lumea în care trăieşte protagonistul – oraşul New Orleans, în anii 1960. Ignatius J. Reilly este un fel de Don Quijote modern – excentric, idealist, dispreţuind modernitatea, dispreţul devenind o adevărată obsesie.

Margaret Mitchell – “Pe aripile vântului”

Margaret Mitchell, Pe aripile vantului
Margaret Mitchell, Pe aripile vantului

“Pe aripile vântului” (“Gone with the Wind”) este singurul roman scris de jurnalista americană Margaret Mitchell şi publicat pentru prima dată în 1936. La vremea respectivă, în numai patru săptămâni, s-a vândut în 180 000 de exemplare. În anul următor autoarea a primit Premiul Pulitzer pentru ficţiune şi a fost propusă pentru Premiul Nobel pentru Literatură.

Din 1936 şi până astăzi, deci de aproape un secol, romanul “Pe aripile vântului”, ca şi filmul cu acelaşi titlu, s-au bucurat de un succes incontestabil şi, dincolo de gusturile individuale, fireşti, cartea şi filmul au intrat în patrimoniul culturii universale, valoarea lor a fost confirmată nu numai de specialişti, dar şi de proba timpului.

În vremea în care Margaret Mitchell colabora, ca jurnalistă, la Journal Sunday Magazine, scriind articole foarte apreciate de public, pe teme dintre cele mai diverse, întâmplarea a făcut ca aceasta să fie nevoită să stea la pat, din pricina unei probleme la gleznă, petrecându-şi timpul citind. Soţul ei îi aducea cărţi de la cea mai apropiată bibliotecă, dar nemaireuşind să ţină pasul cu apetitul ei pentru lectură, i-a sugerat să se apuce să scrie ea un roman, ceea ce a şi făcut, “Pe aripile vântului” devenind un bestseller chiar de la momentul apariţiei.

Acţiunea romanului debutează în timpul Războiului de secesiune (War of Secession) din America sau Războiul dintre Nord şi Sud, având în centrul atenţiei personajul feminin Scarlett O’Hara, cu toate stările şi ipostazele unei tinere femei care reuşeşte să devină, din fiica unui proprietar de pământ şi de sclavi, o femeie de afaceri, după încheierea războiului, accentul căzând pe trăirile afective ale acestui personaj tumultuos.

Pe aripile vântului, 1939
Pe aripile vântului, 1939

“Cel mai ambițios film de acțiune din istoria spectaculoasă a Hollywoodului…”

La momentul acesta, în anul 2020, în contextul tulburărilor şi dezechilibrelor care au urmat pandemiei de COVID-19, în SUA şi în multe alte ţări, probabil că multă lume a fost surprinsă, printre altele, de anunţul făcut de HBO că va retrage filmul “Pe aripile vântului” din pricina conotaţiilor “rasiste” legate de un război care a avut loc în urmă cu aproape 200 de ani.

Este adevărat că cei de la HBO au revenit asupra acestui anunţ cu precizarea că retragerea va fi temporară, până când i se vor adăuga filmului nişte avertismente referitoare la problema “rasistă” sau la scenele prea “idilice” despre lumea acelui timp, toate acestea în împrejurările în care şi în alte ţări, acum, se distrug statui, se distrug monumente, placi comemorative etc., în numele luptei pentru egalitate şi solidaritate.

Rămâne la latitudinea fiecăruia să mediteze la semnificaţia unor astfel de gesturi de frondă, în cazul acesta contra unei cărţi şi, mai ales, a unui film care este considerat a fi una dintre primele zece producţii cinematografice ale tuturor timpurilor, “cel mai ambițios film de acțiune din istoria spectaculoasă a Hollywoodului” (New York Times) şi care a emoţionat generaţii întregi prin povestea de iubire a lui Scarlett O’Hara.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.