Absenteismul scolar este un fenomen social ingrijorator de frecvent in ultimii ani, in special in mediile urbane defavorizate socio-economic. Numarul elevilor care lipsesc zile intregi de la scoala este in crestere in aproape toate tarile. Absenteismul este diferit de fuga de la scoala (chiulul): in cazul absenteismului, elevul nu lipseste de la o ora anume din programa scolara, ci pleaca de acasa ca si cum ar merge la scoala, insa isi petrece intreaga zi in alte locuri.
Cand este vorba despre absenteismul scolar, initial, elevul lipseste de cateva ori o zi intreaga de la scoala, cautand activitati mai placute: merge prin cafenele, baruri, sali de Internet, magazine, parcuri. De multe ori, el se integreaza intr-un grup de elevi care lipsesc si ei de la scoala, ceea ce face ca absenteismul sa devina din ce in ce mai frecvent. Principalul risc implicat de acest comportament il reprezinta activitatile pe care le face adolescentul in cadrul grupului: consum de alcool, tutun, chiar droguri. Exista o legatura directa intre elevii care absenteaza frecvent zile intregi de la scoala si cei care adopta diverse activitati delincvente, care pot fi mai placute sau profitabile: consum si trafic de alcool, droguri, furt, prostitutie. De asemenea, absenteismul poate conduce la abandonul scolar, care afecteaza incontestabil intregul viitor al elevului, intrarea sa intr-o institutie de invatamant superior sau pe piata muncii.
Absenteismul scolar este depistat de obicei dupa ce s-a ajuns la o frecventa riscanta. Parintii nu au idee ca adolescentii nu merg la scoala, caci ii vad plecand dimineata cu ghiozdanul si intorcandu-se acasa la ora normala. Profesorii inteleg ce se intampla tarziu, caci elevul ofera de obicei motive plauzibile, chiar note falsificate care ar veni de la parinti sau adeverinte medicale contrafacute. Atunci cand este in sfarsit depistat absenteismul scolar, parintii sunt tentati sa creada ca totul va fi bine: la urma urmei, cine nu a chiulit vreodata in viata lui? Ei insa ignora adevarata semnificatie a acestui comportament: elevul care absenteaza zile intregi nu este ca cel care chiuleste la cateva ore, el a renuntat la viata scolara, absenteismul sau este un protest, o revolta si arata o indiferenta sau o ura intensa fata de institutia scolara.
In special avand in vedere ca s-au facut legaturi directe intre absenteismul scolar si comportamente infractionale si deviante ar trebui ca parintii, odata ce sunt informati asupra acestei situatii, sa nu o priveasca cu detasare, ci sa se asigure ca adolescentul nu mai scapa de sub supraveghere si sa comunice cu acesta, pentru a afla problema sa cu scoala. Caci elevul care absenteaza frecvent are clar o problema cu scoala – fie o lipsa de interes, de motivatie, considerand ca scoala este inutila si neprofitabila, fie o imagine de sine negativa determinata de rezultatele proaste, de relatii tensionate cu alti elevi, de incapacitatea de adaptare. In primul caz, elevii privesc scoala ca fiind pierdere de timp, in al doilea, ca fiind o experienta indezirabila si chiar traumatizanta pe plan social. In orice situatie, consilierea de specialitate poate revela problema elevului si poate ajunge la propunerea unor solutii viabile. In caz contrar, exista intotdeauna riscul abandonului scolar, elevul preferand sa intre in activitati care presupun profit material imediat – diverse munci legale sau nu in tara si in afara.
Absenteismul scolar evolueaza astfel: initial, elevul care traieste sentimente de respingere cu privire la scoala lipseste la cateva ore; dupa care, va lipsi cateva zile; daca in aceste zile va intalni alti elevi care absenteaza si se va implica in diferite activitati placute sau profitabile, se ajunge la abandon. Cauzele respingerii fata de scoala, a fricii, urii sau dezinteresului fata de aceasta institutie stau atat in factori scolari, cat si in factori familiali.
Astfel, absenteismul scolar este favorizat de un mediu scolar in care programa cuprinde materii inutile din perspectiva elevului – materii care nu il ajuta sa isi indeplineasca aspiratiile si sa intre pe piata muncii. De asemenea, stilul pedagogic al majoritatii profesorilor, care au un mod de predare-invatare exigent si mecanic, relatia bazata doar pe autoritate si pe reguli si sanctiuni, competitia scolara, probele de evaluare extrem de dificile, toate favorizeaza dorinta elevului de a protesta si de a scapa. Invers, si un stil pedagogic prea laissez-faire si un mediu scolar permisiv, lipsit de supraveghere, in care absentele nu sunt urmarite si nu atrag dupa sine urmari poate incuraja conduita absenteista.
Insa multi elevi se confrunta cu aceste caracteristici ale mediului scolar si nu recurg la absenteismul scolar. Ce anume contribuie la adoptarea acestei conduite? Mediul familial, stilul educational al parintilor. Astfel, daca parintii unui elev care deja este dezinteresat sau simte repulsie fata de scoala sunt indiferenti, nu valorizeaza educatia, nu supravegheaza si nu isi urmaresc copilul, acesta va avea cale libera spre absenteism. Daca in special, parintii nu si-au terminat studiile, insa au serviciu bun, sau invers, daca parintii au studii superioare, insa sunt someri, elevul va devaloriza total educatia scolara, observand in propria familie ca nu are nici un rezultat profitabil; iar daca parintii nu ii explica totusi ca are o valoare in dezvoltarea personala si sociala, scoala va fi abandonata in final. La fel, in cadrul familiilor in care parintii sunt dependenti de alcool sau droguri, si astfel nu controleaza deloc copilul si nu se implica in educatia lui, elevul va dezvolta o aversiune fata de orice autoritate: atat parentala, cat si scolara si de obicei va fugi in alt oras/tara.
Familia poate insa contribui chiar activ la absenteismul scolar: in anumite medii defavorizate, parintii pretind copilului sa lipseasca de la scoala pentru a indeplini anumite munci pentru a castiga bani. In Romania, aceasta situatie este frecventa atat in mediul rural, unde elevii din clasele mari sunt uneori nevoiti sa renunte la finalizarea studiilor pentru a intretine familia, dar si in mediul urban, in cadrul familiilor defavorizate social: someri, romi. Sunt copii de varste ingrijrator de fragede trimisi la munci grele pe santier, la cersit, fete tinere indemnate la prostitutie – acestea sunt realitati ale societatii urbane actuale.
Absenteismul scolar provine astfel din existenta unor insatisfactii personale ale elevului in legatura cu activitatea scolara, cu stilul pedagogic al profesorilor, cu mediul scolar in general, insatisfactii care, combinate cu un mediu familial indiferent sau care devalorizeaza educatia, imping elevul la aceasta conduita – Cristina Neamtu, Devianta scolara.
