Te afli sub un cer portocaliu, dantelat cu nori subtiri. La marginea unei mari intinse, un teren solid se ridica incet din apa, dezvaluind zone joase acoperite cu vegetatie. Plantele se rasfata la temperatura de 4 grade Celsius, insa frunzele lor nu sunt verzi, ci negre, si sunt larg deschise pentru a absorbi energia insuficienta. Ai ajuns in acest paradis dupa ce ti-ai parasit casa permanenta, un avanpost situat pe partea intunecata si inghetata a planetei. Mergi in jos pe dealuri si ajungi la marginea apei. Cand privesti catre orizont, promiti ca anul viitor iti vei aduce intreaga familie sa se bucure de culoare, caldura si lumina. Apoi iti dai seama ca anul viitor este la doar 37 de zile distanta si, deodata, te simti mic si nesemnificativ intr-un univers vast si coplesitor. Acesta ar putea fi al doilea Pamant, chiar daca suna incredibil.

Gliese 581g

Scena descrisa mai sus este o interpretare artistica a felului in care Gliese 581g (o planeta descoperita in anul 2010) ar putea arata, daca am putea calatori 20,5 ani lumina pentru a ajunge la ea. Desigur ca, astronomii nu au confirmat inca existenta ei, insa acest lucru nu i-a oprit sa ruleze cateva simulari pe calculator pentru a prezice climatul si habitabilitatea generala. Modelele sugereaza ca, aceasta lume ciudat de familiara, care orbiteaza in jurul unei pitici rosii (Gliese 581) in doar 37 de zile, poate fi acoperita de apa si poate avea o atmosfera ce contine cantitati mari de dioxid de carbon. Daca este adevarat, un efect de sera ar putea incalzi regiunea care se afla direct in fata stelei, producand o planeta de gheata cu o intindere de apa in mijloc. Aceasta zona ar putea sustine viata, incluzand organismele fotosintetice cu pigmenti de culoare neagra, special adaptate pentru a absorbi lumina slaba filtrata prin atmosfera densa.

Chiar daca Gliese 581g se dovedeste a fi o plasmuire a imaginatiei astronomilor, aceasta ramane un simbol a ceea ce ar putea fi cel mai mare triumf al umanitatii – gasirea unei planete in afara sistemului nostru solar. Acum cativa ani, acest lucru parea a fi un vis al oamenilor naivi si al fanilor SF. Acum, datorita tehnicilor avansate de vanatoare a planetelor, cum ar fi telescopul spatial Kepler, astronomii au localizat mii de planete candidate aflate in afara sistemului nostru solar (exoplanete). Datorita acestui fapt, astronomii au ajuns la niste concluzii uimitoare – universul ar putea fi plin cu miliarde de planete, dintre care unele asemanatoare cu Pamantul.

Super-Pamanturile si zona Goldilocks

Daca exista un alt Pamant in univers, acesta nu ar trebui sa arate la fel? Asa s-ar parea, insa sansele de a gasi o lume albastra cu diametrul de 12,756 de kilometri si inclinarea axei de aproape 24 de grade sunt aproape imposibile. Totusi, nu e nimic rau in cautarea acestor planete, iar astronomii sunt cei care se ocupa cu acest lucru. Ideea nu este neaparat de a gasi o planeta identica, ci de a gasi una asemanatoare. De exemplu, astronomii au descoperit mai multe planete numite “Super-Pamanturi” – planete care sunt ceva mai mari decat Pamantul nostru. Gliese 581g este un exemplu perfect. Masa acestei planete este de trei ori mai mare decat masa Pamantului, ceea ce o face o candidata mai buna decat planete ca Jupiter si Saturn.

De fapt, gigantii ca Jupiter si Saturn sunt cunoscuti ca giganti de gaz, deoarece acestia nu sunt decat niste bile uriase de hidrogen, heliu si alte gaze (suprafata solida lipseste sau exista intr-un procent mic). Gigantii de gaz cu atmosfera lor furtunoasa si multicolora, pot oferi peisaje spectaculoase, insa nimic mai mult. Planetele mai mici (Pamantul si Super-Pamanturile) sunt mult mai probabile sa devina incubatoare pentru viata. Astronomii le numesc “planete terestre”, deoarece sunt compuse dintr-un nucleu de metal inconjurat de o manta stancoasa. Planetele terestre au tendinta sa ramana mai aproape de stelele gazda, ceea ce inseamna ca au orbite mai mici si anii sunt mai scurti.

Citește și:  Invatarea limbilor straine de unul singur

Este mult mai probabil ca o planeta terestra sa se afle in zona Goldilocks. Numita si “zona locuibila” sau “zona vietii”, regiunea Goldilocks este o zona a spatiului care se afla la distanta potrivita de steaua gazda, astfel incat suprafata unei planete aflate aici sa nu fie nici prea rece, nici prea fierbinte. Desigur ca, Pamantul se potriveste acestei descrieri, in timp ce Venus se prajeste intr-un efect de sera, iar Marte exista ca o lume inghetata si arida. Intre acestea doua, conditiile sunt exact asa cum trebuie, permitand apei sa ramana in stare lichida la suprafata planetei, fara sa inghete sau sa se evapore in spatiu. Acum, astronomii se afla in cautarea unei alte planete situate in zona Goldilocks a unui alt sistem solar.

Alte potentiale Pamanturi

In aprilie 2007, astronomii europeni au folosit metoda de oscilatie pentru a descoperi un potential Pamant. Planeta, numita Gliese 581c, are diametrul de 19, 312 kilometri. Aceasta orbiteaza aceeasi stea rosie ca si Gliese 581g, insa face o revolutie completa in doar 13 zile. O asemenea orbita scurta ar face ca planeta sa fie prea fierbinte pentru a sustine viata, numai ca, temperatura de la suprafata planetei Gliese 581c este cuprinsa intre 0 si 39 de grade Celsius. Echipa de cercetatori care a descoperit planeta crede ca aceasta are o atmosfera dezvoltata. Este posibil ca aceasta planeta sa fie in intregime acoperita de oceane.

In februarie 2012, o echipa internationala de oameni de stiinta a raportat rezultatele legate de GJ 667C (o stea pitica de clasa M asociata cu alte doua pitici portocalii ce se afla la 22 de ani lumina distanta de Pamant). Astronomii sperau sa afle mai multe despre un alt Super-Pamant descoperit anterior (GJ 667Cb), cu o perioada orbitala de doar 7,2 zile, insa observatiile lor au dus la ceva mai bun – GJ 667 Cc, un alt Super-Pamant cu o perioada orbitala de 28 de zile. Noua planeta, care se afla situata in zona Goldilocks, primeste 90% din cantitatea de lumina pe care o primeste Pamantul. Mare parte din aceasta lumina se afla in spectrul infrarosu, ceea ce inseamna ca planeta absoarbe un procent mai mare de energie. Concluzia este ca GJ 667Cc poate absorbi aceeasi cantitate de energie de la steaua gazda, pe care si Pamantul o absoarbe de la soare, ceea ce inseamna ca poate avea apa lichida si poate sustine viata asa cum o cunoastem.

In aproximativ aceeasi perioada, o alta echipa de la Space Telescope Science Institute din Baltimore, Maryland, a publicat rezultatele unui proiect masiv cunoscut sub numele de PLANET Collaboration (Probing Lensing Anomalies NETwork). Rezultatele, care se bazau pe sase ani de observatii, pot schimba vanatoarea de planete in acelasi fel in care mecanica cuantica a schimbat fizica. Studiul a ajuns la concluzia ca exista mult mai multe planete asemanatoare cu Pamantul, decat giganti de gaz. De fapt, doar Calea Lactee ar putea contine 100 de miliarde de planete, dintre care 10 miliarde pot fi planete mici si stancoase. Aproximativ 1500 din aceste planete s-ar putea afla la distanta de 50 de ani lumina de Pamant. Acum ganditi-va la faptul ca galaxia noastra este doar una din miliardele de galaxii din univers. Ar putea exista un numar infinit de planete asemanatoare cu Pamantul. Singura dilema este nu “daca”, ci “cand” vom putea vizita una din aceste planete.

VIDEO: Gliese 581g

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.