Alma mater este o expresie latinească, al cărei sens literal este “mama hrănitoare”. În Roma antică, “Alma mater” denumea “Zeiţa-mamă”, “Marea zeiţă” sau “Zeiţa primordială”, această titulatură derivând din diverse culte primitive ale fertilităţii, fiind asociată, la romani, fie lui Ceres (divinitate a naturii, a agriculturii), fie lui Cybele (Magna Mater – “Marea Mamă a Zeilor”), zeiţă a vegetaţiei, agriculturii şi fecundităţii.
În fiecare cultură primitivă erau venerate astfel de “Zeiţe Mame”, “Zeiţe Pământ” (element primordial, al Genezei şi al Creaţiei omului) – Geea, la greci, născută, ca şi zeul Cerului, Uranus, din haosul primordial, Freya (zeiţa iubirii şi a fertilităţii), în mitologia nordică, Brigid, la celţi, Ishtar, în mitologia babiloniană, Isis, la egipteni, Kotys, la traco-geti etc. Anticii mai foloseau expresia şi pentru a face referire la patrie (pământ natal, din care se hrăneste si se dezvoltă fiinţa, etimologic “ţara taţilor”).
În Evul Mediu, expresia “Alma mater” se utiliza pentru a o numi pe Fecioara Maria. De exemplu, “Alma Redemptoris Mater” este o veche şi cunoscută rugăciune catolică, dedicată Fecioarei Maria, cântată în timpul Liturghiei, compusă iniţial pentru a fi intonată cu ocazia sărbătorii “Buna Vestire”.
Alma mater – schimbare de sens
Tot în Evul Mediu, în anul 1088, expresia s-a folosit pentru prima dată ca deviză a celei mai vechi universităţi din Occident – cea din Bologna, “Alma Mater Studiorum”, din nordul Italiei, şi apoi şi pentru alte instituţii de învăţământ. Universitatea din Bologna a funcţionat fără întrerupere, din secolul al XI-lea şi până astăzi, bucurându-se de un prestigiu constant. In prezent, Universitatea din Bologna este a treia din Italia, ca număr de studenţi, dupa cea din Roma si cea din Napoli si are si o sucursală in Buenos Aires, precum si o scoală de excelenţă – Collegio Superiore di Bologna.
Începând din acea perioadă (a Evului Mediu) şi până în epoca modernă, expresia latinească in discuţie a dobândit sensul de universitate în care a învăţat/ învaţă cineva, locul din care s-a “hrănit” spiritual, în care se formează intelectual, profesional, uman. În ţările anglofone, expresia latinească face referire şi la colegii/ licee.
În Statele Unite ale Americii, Colegiul William&Mary, din statul Virginia, înfiinţat în 1693, este numit popular “Mama hrănitoare a naţiunii”, dat fiind faptul că aici au învăţat multe dintre personalităţile politice americane, precum Thomas Jefferson (preşedinte al SUA, între 1801 – 1809), James Monroe (al cincilea preşedinte SUA), John Tyler (al zecelea preşedinte SUA, între 1841 – 1845) etc.
Lărgirea sensului
În cazul în care o instituţie de învăţământ superior are şi un imn reprezentativ, se obişnuieşte ca partea introductivă (primele versuri) să fie denumită cu aceeaşi expresie. Multe dintre universităţi au inclus chiar în denumirea lor expresia latinească – “Alma Mater Lipsiensis”, din Liepzig, Germania, fondată în 1409, “Alma Mater Jagiellonian”, din Polonia, fondată în 1364, “Alma Mater Europaea”, din Salzburg, Austria, înfiinţată în 1662 etc.
Aşadar, este corect să folosim, astăzi, expresia latinească “Alma mater” atunci când vrem să subliniem importanţa unei instituţii de învăţământ (universitate) în formarea intelectuală, profesională, în consolidarea valorilor ştiinţifice, umaniste, morale, în fundamentarea competenţelor, priceperilor, deprinderilor, componente fundamentale ale educaţiei.
