Sf. Andrei este cunoscut si sub numele de Sant-Andrei, Andrei de iarna, Mos Andrei sau Sf. Andrei. Despre el se stiu mai multe povestiri care circula printre oameni.
Sf. Andrei era copilul unei femei sarace care intr-o zi (nu se cunoaste motivul) l-a pus pe copil intr-o albie si i-a dat drumul pe apa. El a plutit toata ziua, iar in cele din urma l-a gasit o femeie si l-a luat sa-l creasca. Cand a ajuns copil mare, mama vitrega l-a pus sa pazeasca ogorul cu porumb. Intr-o zi a intrat in ogor tatal sau, Andrei a crezut ca era un hot si l-a impuscat. Apoi suparat de fapta sa a mers la un preot sa se spovedeasca. Preotul l-a certat si i-a spus ca pentru fapta sa este bun de dat in foc. Speriat, Andrei i-a dat preotului cu un bat in cap si a plecat mai departe la un alt preot sa se spovedeasca, dar si cu acest preot s-a intamplat acelasi lucru.
Mergand la un calugar sa se spovedeasca, acesta auzind de faptele lui oribile l-a pedepsit aruncandu-l intr-o fantana parasita, l-a incuiat acolo aruncand cheia in lac. Niste pescari pescuiau in zona, au prins peste si l-au pregatit pentru mancare. Cand l-au curatat au gasit in burta pestelui o cheie. Pescarul a luat cheia si a dat-o calugarului, care amintindu-si ca l-a inchis pe Andrei a mers si a deschis lacatul de la fantana. Dupa mai bine de 100 de ani, l-au gasit pe Andrei viu. Calugarul, cand l-a vazut pe Andrei viu i-a pus pe umeri doi desagi cu bolovani, i-a dat cinci oi albe si cinci oi negre si l-a trimis sa le pasca spunandu-i: ,,Cand cele cinci oi albe se vor face negre si cele cinci oi negre se vor face albe, atunci D-zeu te-a iertat pentru faptele tale”.
Mergand el in drum intalni un hot, care a omorat oamenii din trei sate si mai avea un sat. Auzind Andrei de fapta hotului i-a dat un bat in cap si l-a omorat. Cand s-a uitat la oi a vazut ca cele cinci oi albe s-au facut negre, iar cele cinci negre s-au facut albe. Atunci a inteles ca vechile lui pacate au fost ispasite, iar Andrei a ajuns sfant: Sf. Andrei de iarna – care propovaduia credinta si a construit o bisericuta in Serbesti.
La romani in noaptea catre Sf. Andrei de iarna (30 noiembrie) umbla strigoi si strigoaice, care sunt duhuri de barbati si de femei, care ies din morminte in acea noapte si se intruchipeaza aievea. Tot strigoi sunt si acei oameni cu coada, care umbla in aceasta noapte de 30 noiembrie pe afara si nu stiu de acest lucru. Ei iau coasele si se lupta cu ele, de aceea femeile trebuie sa aiba grija ca aceste coase sa fie ascunse, sa nu se gaseasca prin curte de teama strigoilor.
Prin alte locuri din tara, strigoii joaca pana la cantatul cocosilor in zori. In Moldova, strigoii morti iesiti din morminte se bat cu strigoii vii (oamenii) cu cociorbele pana la cantatul cocosilor, cei invinsi se cunosc dupa zgarieturile de pe fata. Strigoii vii, inainte de a iesi pe hornul din casa, se ung cu untura pe talpi, deseori ei trag si clopotele la biserica. Cand strigoii morti nu au cu cine sa se bata, ei se duc pe la casele oamenilor si le sug sangele (precum vampirii).
Pentru a-i impiedica sa se apropie de casele lor, oamenii ung usile si tocurile de la ferestre cu usturoi, mananca usturoi, se ung cu usturoi pe la incheieturi. Daca strigoiul a intrat in casa, acel om se imbolnaveste. Strigoii sunt pusi pe fapte rele, ei umbla toata noaptea imprastiati si se bat. Oamenii se tem de duhurile rele sau de strigoii-duhuri. Cand strigoii nu gasesc un loc pe unde sa intre in casa, atunci cauta ajutorul lucrurilor din casa, ca sa le deschida usa (cratita, oala, vas, strachina). De aceea ele trebuie puse cu gura in jos in noaptea de Sf. Andrei de iarna.
Pe langa strigoi, in aceasta noapte mai umbla si dracii sub diferite infatisari. O poveste din zona Moldovei este doar un vis plin de vedenii: intr-o casa parasita, langa un pod, un om pe nume Toader se ingramadi de frigul de afara si se culca. Dar il trezi din somn un zgomot puternic. Toader a vazut un grup de oameni care aveau coada fiecare, urechi lungi si se bateau intre ei (erau dracii). Toader a strigat la ei, dar acestia l-au luat pe sus si l-au izbit. Cand reveni din cer pe pamant, la o moara parasita, in mijlocul incaperii era un sicriu cu mortul Costache.
Mortul se lupta cu strigoii (dracii) si apoi dupa ce i-a invins pe toti ii spuse lui Toader, ca si el este om ca si el, pamantean, dar de patru ani sta in acel sicriu si nu stie nimeni de el. Mortul Costache l-a scapat de strigoi dar il avertiza ca in curand va veni o baba cloanta, care daca il va gasi il face in mii de bucati. Costache o fugari pe baba cu o flacara prin hornul casei. Dar se auzi cantatul cocosilor si Costache striga de bucurie ca au scapat de baba. Iesind amandoi in curte, Toader ii spuse lui Costache: ,,Cu ce sa te rasplatesc?” Acesta a zis ca vrea sa-i suga cateva picaturi de sange. Atunci Toader a inteles ca si Costache era strigoi. Costache se repezi la Toader sa-i suga trei picaturi, Toader tipa tare de tot: ,,Ajutor!” si sari din pat in mijlocul casei, zarind afara pe geam lumina zilei. Nevasta sa l-a auzit, si-a dat seama ca el a visat bazaconii. I-a spus ca a uns usa cu usturoi, ca nu au venit strigoii sa le rupa oasele si ca a fost doar un vis al sau.
In popor, ziua de Sf. Andrei de iarna este cunoscuta si sub numele de ,,ziua lupului” sau ,,Gadinetul schiop” si se crede ca lupii vin sa distruga vitele si oile. In noaptea de Sf. Andrei de iarna vitele care mugesc, caii care necheza, pasarile care tipa, vestesc ca lupul se apropie de ograda omului. Pentru a feri ograda cu animale de lup se ung cu usturoi stalpii de la poarta si cercevelele ferestrelor. In judetul Botosani se obisnuieste sa se puna la animale o cruce din ceara, la cornul din partea dreapta la boi si la oi. Prin partile Bucovinei, cu o saptamana inainte de aceasta sarbatoare, femeile la tara nu mai torc lana ,,ca sa nu toarca lupii la casa”. Tot pentru a indeparta lupii, in aceasta zi nu se matura in casa, nu se curata grajdurile, nu se da de pomana si nu se da nimic cu imprumut. In ziua de Sf. Andrei de iarna ,,isi vede lupul coada”, lupul care avea gatul teapan acum si-l indoaie. Nici din casa nu se iese in noaptea de Sf. Andrei, cel care va iesi va fi mancat de lupi.
In seara catre Sf. Andrei de iarna, fetele si vaduvele isi fac ,,pe ursita”, vrajind de petire, pentru noroc, de dragoste, farmece de rautate. De aceasta zi sunt legate si datine si credinte mai marunte. In Oltenia, Sf. Andrei se sarbatoreste pentru a fi lumea ferita de boli. Cine lucreaza in aceasta zi sau in ajunul ei, intepand cu acul se va imbolnavi.
Iarna incepe cu Sarbatoarea Sf. Andrei – de unde si numele de Andrei de iarna.
