Acest animal numit Tapir este un mamifer asemanator cu porcul, care apartine familiei Tairidae. Acesta traieste in padurile tropicale din America Centrala si de Sud si sudul Asiei. Exista patru specii de Tapir, dintre care trei sunt native padurilor tropicale din America, iar cealalta este nativa padurilor tropicale din Asia. Tapirul este ruda cu rinocerii si caii. Masculii Tapir se numesc “tauri”, femelele se numesc “vaci”, iar puii “vitei”.
Tapirul (genul Tapirus) este un mamifer erbivor, cu un aspect asemănător cu porcul, dar înrudit mai degrabă cu caii și rinocerii. Acesta trăiește în pădurile tropicale din America Centrală, America de Sud și sudul Asiei, fiind cunoscut pentru nasul său flexibil și adaptabilitatea sa la mediile acvatice.
În prezent, există patru specii de tapiri, toate fiind considerate vulnerabile sau amenințate din cauza pierderii habitatului și a vânătorii. Aceste animale sunt esențiale pentru ecosistemele în care trăiesc, contribuind la dispersarea semințelor și la menținerea echilibrului ecologic.
Specii de tapiri și distribuția lor geografică
Cele patru specii ale tapirului sunt: Tapirul Brazilian (Tapirus terrestris), care se gaseste in America de Sud; Tapirul lui Baird (Tapirus bairdii), care traieste in insulele Belize; Tapirul de munte (Tapirus pinchaque), care traieste in Muntii Anzi, si Tapirul Malayezian sau Asiatic (Tapirus indicus), care traieste in Sud-estul Asiei.
Caracteristici fizice și adaptări ale tapirului
Aceste animale masoara intre 1.8 si 2.5 metri lungime, in functie de specie, cel mai mare fiind Tapirul Malayan si cel mai mic Tapirul de munte. Greutatea lor variaza intre 180 si 320 de kilograme.
Blana lor are parul scurt si are culoarea maroniu-roscat sau negru. Acestea au corpurile robuste cu picioare scurte, fundul iesit in evidenta si o coada scurta. Copitele lor sunt deformate si au patru degete la labele din fata si 3 degete la labele din spate, care le ajuta sa mearga pe teren moale si namolos.
Reproducerea și îngrijirea puilor de tapir
Urechile lor sensibile sunt rotunde si au varful alb, iar ochii lor sunt mici, de culoare maro cu o tenta albastruie care le confera vizibilitate mai slaba. Insa simtul mirosului foarte bine dezvoltat ajuta la compensarea acelei slabiciuni. Tapirii au un rat alungit si flexibil, pe care il folosesc sa ajunga la crengi si alte asemenea, la care in mod normal n-ar putea ajunge. Femela Tapir are o singura pereche de glande mamare cu care isi alapteaza puii.
Tapirii sunt animale nocturne, cu exceptia Tapirului de munte care este mai activ in timpul zilei. Acestia isi petrec cea mai mare parte a zilei sub apa, folosindu-si ratul pentru a respira aerul de la suprafata.
In ciuda marimii lor, tapirii sunt inotatori foarte agili, deasemenea acestia pot sa se scufunde in apa si sa mearga pe fundul acesteia la fel ca rinocerii. Cand sunt scufundati in apa, acestia lasa pestii mici sa-i curete de parazitii de pe piele. Tapirii de asemenea se balacesc in noroi pentru a se racori si pentru a scapa de insectele de pe ei. Tapirii sunt si cataratori foarte agili.
Aceste animale sunt solitare si isi petrec majoritatea vietii singuri, exceptie facand femelele cu puii lor. Datorita stilului lor de viata solitar, tapirii pot deveni foarte agresivi unul cu celalalt daca se intalnesc din intamplare. Pentru a evita aceste intalniri surpriza, tapirii isi marcheaza teritoriul cu urina si se alerteaza unul pe altul de prezenta lor, scotand sunete ascutite si fluieraturi.
Tapirii au foarte putini pradatori naturali deoarece sunt animale mari, iar pielea sa foarte groasa ingreuneaza apucarea sa de catre coltii unui pradator. Majoritatea amenintarilor vin din partea tigrilor, jaguarilor, serpilor anaconda si crocodililor. In fata unui pradator, un Tapir se apara cu falcile puternice si dintii ascutiti.
Comportamentul și dieta tapirilor în sălbăticie
Tapirii sunt ierbivori si se hranesc cu plante de apa, fructe si muguri, uneori si cu crengute si frunze. Un Tapir poate consuma pana la 40 de kilograme de vegetatie intr-o zi.
Tapirii se imperecheaza tot timpul anului, insa in special in sezonul ploios. Puii se nasc chiar inainte sa inceapa sezonul ploios din anul urmator. Imperecherea se face ori in apa ori pe uscat. Masculul se imperecheaza cu femela de mai multe ori in timpul perioadei sale de ovulatie. Dupa o perioada de gestatie de 13 luni, femela naste un singur pui. O femela Tapir poate face pui o data la doi ani.
Puii, ca de exemplu puii Tapirului Brazilian, au adesea blana de culoare maroniu-roscat cu dungi si pete albe. Acest model al blanii ii ajuta sa se camufleze mai bine. Pe la varsta de 4-7 luni, blana lor se va inchide la culoare. Puii sunt intarcati la varsta de 6-8 luni. Tapirii ating maturitatea sexuala la varsta de 3-4 ani, insa femelele ating aceasta varsta ceva mai devreme. In salbaticie tapirii pot atinge varsta de 35 de ani.
Numarul Tapirilor a inceput sa scada tot mai mult, datorita vanarii lor intensive pentru carne si piele. Deasemenea si distrugerea habitatului lor ii pune in pericol de disparitie. Tapirul Brazilian si Tapirul Malayan sunt clasificati ca specii vulnerabile. Tapirul lui Baird si Tapirul de munte sunt clasificati ca specii aflate in pericol de disparitie, cea mai amenintata dintre aceste doua specii fiind Tapirul de munte.
Astazi se desfasoara cateva programe de conservare a tapirilor, care vor ajuta la salvarea si refacerea numarului acestor animale. Cel mai vechi proiect pentru conservarea tapirilor este Proiectul lui Baird din costa Rica, ce dateaza din 1994, si consta in plasarea unor zgarzi cu emitatoare la gatul tapirilor din Parcul National Corcovado din Costa Rica, pentru a studia comportamentul lor si preferintele in legatura cu habitatul.
Rolul tapirilor în ecosistemele tropicale
Tapirii joacă un rol crucial în menținerea sănătății pădurilor tropicale, fiind cunoscuți drept „grădinarii pădurii.” Prin hrănirea lor cu fructe și frunze, tapirii ajută la dispersarea semințelor în diverse părți ale pădurii, contribuind la regenerarea vegetației. Semințele ingerate de tapiri sunt adesea transportate pe distanțe lungi și sunt depuse împreună cu îngrășământ natural, favorizând astfel creșterea de noi plante.
Această capacitate de a transporta semințe face ca tapirii să fie esențiali pentru biodiversitatea pădurilor tropicale. În plus, prin căutarea hranei și activitatea lor zilnică, tapirii creează mici trasee în păduri, care sunt folosite ulterior de alte animale mai mici pentru a naviga prin desiș. Astfel, contribuie la formarea unui habitat diversificat și la menținerea echilibrului ecologic în regiunile în care trăiesc.
