In noiembrie 2013, revista Nature Geoscience a publicat un articol semnat de un grup de cercetatori americani, care anuntau descoperirea unui nou vulcan activ, sub gheturile din Antarctica. In vestul continentului inghetat de la Polul Sud, se intinde un lant muntos alcatuit din cinci vulcani, de a caror existenta se stia mai demult. Datele recente arata ca, in partea de sud a acestora, la aproximativ 55 de kilometri distanta si la 25 – 40 de kilometri adancime, sub gheata, un alt vulcan incepe sa dea semne de viata, inregistrate de aparate, timp de mai multe saptamani la rand, in cursul anilor 2011 – 2012. Astfel de fenomene, considera specialistii de la Universitatea St. Louis, din Statele Unite ale Americii, nu pot indica decat prezenta unui vulcan activ, deoarece sunt provocate de magma acestuia, a carei « framantare » ar putea anunta o eruptie, care, insa, nu poate fi anticipata cu precizie. O astfel de descoperire – a unui vulcan activ, la Polul Sud – suscita interesul, pentru ca eruptia ar provoca o scufundare a invelisului de gheata, ceea ce ar schimba semnificativ aspectul actual al continentului inghetat si ar avea consecinte si asupra nivelului apelor oceanului si, implicit, asupra echilibrului planetei.
Se pare, de altfel, ca, in ultimii ani, Antarctica a devenit centrul de interes al multor explorari, multi oameni de stiinta sustinand ca adevarurile care, la ora actuala, nu se stiu, se stiu partial sau nu au fost date publicitatii, ar putea schimba esential datele care tin de istoria umanitatii. De exemplu, cercetatorii rusi de la statia de cercetare Vostok, amplasata in aceasta zona, au semnalat anomalii si fenomene stranii, in ultimii ani, a caror cauza pare sa fie o « structura » sau un urias « aparat » ingropat in gheata, la mare adancime, si care a fost reperat de un satelit. Intr-un astfel de context, « suspecta » a fost si reactia autoritatilor americane, care au interzis mass-mediei publicarea oricarei stiri pe acest subiect. Iar daca nu este vorba de un « aparat » ingropat aici in mare secret, atunci poate fi « ceva » vechi de peste 12 000 de ani, din perioada in care gheata a acoperit Antarctica.
Cercetatorii rusi sunt cei care au prelevat si primele probe de apa din misteriosul lac subteran Vostok, format cu sute de mii de ani in urma, si la care s-a ajuns dupa zeci de ani de foraj. Unul dintre specialistii rusi a declarat ca faptul ca au reusit sa ajunga la acest lac, pentru el, este la fel de important ca primul zbor spatial. Lacul Vostok are o lungime de 250 de kilometri si 50 de kilometri latime si se presupune ca, in probele de apa luate, ar exista forme de viata necunoscute pana acum. Cercetarile sunt insa in curs si nimeni nu isi poate asuma, deocamdata, riscul unor afirmatii categorice in acest sens.
Tot de curand, s-au descoperit, in aceeasi regiune inghetata de la Polul Sud, si trei piramide, doua mai spre interiorul continentului, iar a treia aproape de coasta, despre care nu se poate spune inca precis daca sunt naturale sau artificiale. In schimb, este sigur ca o fosila uriasa descoperita in Antarctica, de catre cercetatori americani si argentinieni, este a unui plesiosaurus, o reptila marina care a trait in zona, in apele mai putin adanci si mai calde decat astazi, in urma cu peste 70 de milioane de ani.
Nu lipsesc de pe continentul alb nici urmele de meteoriti. Pe langa cele 1358 de resturi de meteoriti descoperite cu mai multa vreme in urma, expeditiile organizate de NASA, in Antarctica, anul trecut, au scos la iveala un nakhlit, o piatra rara, originara de pe planeta Marte. Piatra cantareste 715 grame si analizele au indicat ca s-a cristalizat, pe « Planeta Rosie », acum 1,5 miliarde de ani, iar pe Terra a ajuns cu aproximativ 11 milioane de ani in urma.
