Programul Apollo s-a desfasurat in perioada 1961 – 1975 iar obiectivul sau principal a fost desigur ca un om sa aselenizeze si in cele din urma sa se intoarca cu bine pe Terra, toate fiind obiective clasate pana la sfarsitul 60. punctul culminant a fost insa in anul 1969, in data de 11 iulie. Tinta insa a fost ca omul sa poata zbura in jurul Lunii, nu sa ajunga si pe ea, reusind astfel sa se puna bazele muncii in spatiu. Chiar daca initial oamenii au fost dornici sa se supuna la foarte multe riscuri numai pentru a putea avansa din punct de vedere al cercetarilor, in cele din urma obiectevele au fost drastic modificate, datorita mesajului transmis de presedintele de la acea vreme, Kennedy, care a dorit foarte mult ca nimeni sa nu isi piarda viata sau sa aiba de suferit in urma experimentelor.
Totusi programul Apollo a fost aclamat pe drept numai dupa de Neil Armstrong a reusit aselenizarea. Chiar daca s-au formulat o serie de mai multe teorii conform carora misiunea a fost una masluita, dovezile au fost destul de tulburatoare, aducand astfel oamenilor marturii conform carora totul a fost un adevarat succes. Insa despre teoriile conspiratoare vom vorbi in cadrul altui articol despre aselenizari importante ale lunii.
Astronava Apollo a fost realizata in cadrul programului Apollo, de catre Nasa, North American Aviation, fiind insa numai o componenta, cealalta numindu-se Modulul Lunar. Dupa finalizarea programului Apollo au fost inserate si alte serii de programe, totusi ne vom opri asupa celui care ne intereseaza in cadrul acestui articol si anume Apollo pe orbita, care de altfel a adus foarte multe realizari in cadrul astronomiei, ajutand la dezvoltarea stiintei.
Echipamentele de navigatie si de ghidaj au fost urmatoarele:
- Compartimentul mic, inferior care avea in dotare un telescop de ghidaj cat si unul de control, mai multe giroscoape, balize de comunicare, o trusa de prim ajutor, un centru de comunicare audio, computerul modulului de comanda, un amplificator in banda de putere, acestea fiind cele mai importante.
- Compartimentul frontal din partea stanga care avea la randul sau inca patru containere, acestea avand alimente la bord, cat si un schimbator termic, din cadrul capsulei, mai multi conectori pentru echipamentul propriu zis al echipajului, ce continea costume de presurizare, rezerva de apa pentru baut, alte obiecte de navigatie si de ghidaj, din cadrul telescopului.
- Compartimentul frontal din dreapta care mai avea si doua truse de prim ajutor, o alta trusa ce continea si carduri pentru diverse informatii, manualele pentru pilotaj, cat si restul de documentatii necesare intregii misiuni.
- Compartimentul de mijloc, partea stanga, ce avea in dotare vasul pentru expansiune cu oxigen, un sistem pentru a oferi apa, mancare, o serie de comenzi pentru scaderea presiunii si altele.
- Compartimentul din mijloc partea dreapta avea doua cutii cu truse de instrumente biometrice, un sistem pentru eliminarea deseurilor, alimente rezervate starilor de criza, cat si alimente de sanatate si un container pentru gunoaie.
- Finalmente, compartimentul din partea din spate a scaunelor avea echipamente pentru captarea imaginilor prin filmare, acestea aveau 70 de milimetri, un harnasament pentru astronauti, trusele de scule, mai multi saci pentru deseuri, extinctor, corzi pentru odihna, filtre pentru CO2, un container pentru mostre, alte echipamente pentru a filma.
Modulul de comanda Apollo avea in total patru hublouri, iar cele din lateral erau instalate langa scaune, stanga – dreapta, acestea avand marimea de aproximativ 330 de milimetri. In continuare vom mentiona o serie de specificatii care vizeaza atat echipamentul cat si echipajul: in total la bord au fost trei persoane, volumul total al cabinei in care statea echipajul a fost de 6.17 metri cubi, lungimea de 3.47 de metri, diametrul modulului a fost de 3.9 metri, masa toala a fost de 5.806 kilograme, masa totala structurala a fost de 1,567 kilograme, masa totala a scutului de caldura a fost de 848 kilograme, masa SCR a fost de 400 kilograme, masa echipamentelor care ajutau la recuperarea capsulei a fost de 245 kilograme, masa totala a echipamentelor pentru navigatie a fost de 505 kilograme, masa echipamentelor pentru telemetrie a fost de 200 kilograme, masa echipamentelor de natura electrica a fost in total de 700 kilograme, capacitatea sistemului pentru comunicare a fost de 100 kilograme, masa scaunelor folosite de echipaj cat si a proviziilor a fost de 550 kilograme, masa sistemului pentru purificare si filtrare a aerului a fost de 200 kilograme, capacitatea altor echipamente a fost de 200 kilograme, forta totala de propulsie a sistemului de control pentru reactie, numit SCR a fost de 12 x 420 N, impulsul specific a fost de 290 s, impulsul normal de 257 kN·s, combustibilul folosit a fost de 122 kg, capacitatea tuturor containerelor pentru apa potabila 15 kilograme, capacitatea containerelor pentru apa de folosit a fost de 15 kilograme. Au fost folosite doua parasute pentru incetinire, fiecare avand 5 metri si trei parasute pentru piloti fiecare de 2,2 metri fiecare cat si trei principale avand 25,45 m fiecare.
Misiunea Apollo pe orbita a avut mai multe faze, iar cele mai cunoscute sunt urmatoarele: Apollo 15, Apollo 16 si Apollo 17.
