Gravura, ca arta vizuala, este o combinatie interesanta de forma, culoare, relief si textura, avand unele elemente comune cu pictura, dar si cu sculptura, toate contribuind la transmiterea unui mesaj estetic original, care nu poate fi confundat cu alte arte. In mare, gravura presupune realizarea unui “negativ”, o imagine modelata, cu instrumente specifice (ace, dalti speciale), in lemn, metal, piatra calcaroasa, plastic, peste care se aplica diverse culori (cerneluri), acestea fiind transferate pe hartie sau pe alte materiale, unde se va vedea “pozitivul” imaginii respective.

Termenul “gravura” denumeste atat “matrita” sculptata, cat si rezultatul final, imprimat (pentru acesta din urma folosindu-se si termenul “stampa”). In functie de materiale si de tehnicile folosite (xilografie – gravura in lemn, litografie – in piatra, serigrafie – imprimare cu ajutorul unui ecran de matase etc.) se pot obtine unul sau mai multe exemplare finale. De fapt, la inceputuri, gravura a avut ca scop multiplicarea unei imagini sau a unui text scris, acest procedeu stand la originea tiparului. Una dintre cele mai vechi forme de gravura (in lemn) a aparut in China antica, utilizata atunci pentru multiplicarea cartilor de rugaciune. In perioada Renasterii, cuprul si zincul erau materialele preferate de gravori.

Pictori si sculptori renumiti si-au incercat talentul in acest domeniu al artelor vizuale – gravura: Bruegel cel Batran, Albrecht Durer, Andrea Mantegna, Botticelli, Titian, Rembrandt, Goya etc. Secolele al XIX-lea si al XX-lea redescopera si rafineaza aceasta arta, prin creatiile lui Matisse (xilografii, litografii, linogravuri – imagini obtinute prin imprimarea unei placi de linoleum), Picasso (autorul a cel putin doua mii de lucrari), Pierre Courtin s.a.m.d. O gravura a lui Picasso – “Masa frugala” – in 2004, a fost vanduta la Londra, cu peste 800 000 de euro, cel mai mare pret oferit pe o astfel de lucrare.

Melancolia de Albrecht Durer, Foto: lacronicadesalamanca.com
Melancolia de Albrecht Durer, Foto: lacronicadesalamanca.com

Arte vizuale –gravura “Melancolia”, de Albrecht Durer, primul careu magic

Albrecht Durer este cel mai cunoscut artist german al Renasterii. Era cu aproximativ douazeci de ani mai tanar decat Leonardo da Vinci, care l-a influentat in mod semnificativ in creatiile sale artistice, dar si in pasiunea pentru a descoperi relatii inedite intre arta si matematica. In 1514, Durer a realizat, in domeniul artelor vizuale, o celebra gravura – “Melancolia I”– care contine primul careu magic la care s-a gandit cineva, in spatiul european.  Nu numai careul a atras imediat atentia publicului, dar si valoarea simbolica exceptionala a gravurii, care a fost interpretata ca un portret al artistului, la 28 de ani, si ca o reprezentare esentializata a umanismului german.

Silueta umana inaripata, din centrul gravurii, pare a ilustra bucuria, dar si dezamagirea produse de framantarea interioara, creativa, o scara sprijinita de un colt de cladire contine o sugestie a infinitului, la care se adauga o clepsidra, avand deasupra un cadran solar, o balanta, un inger (iubirea), cu o carte pe genunchi si cu un compas in mana, un caine (asociat cu cifra 515), facand aluzie la o secventa din “Divina Comedie”, de Dante, toate – detalii incarcate de profunde semnificatii. Pe fundal, peisajul este format dintr-o suprafata de apa, o bucata de cer, cu un curcubeu (o traiectoarie eliptica), un animal zburator (poate un liliac), pe ale carui aripi sunt inscriptionate litera S si titlul gravurii, “Melancolia I”. Aceste imagini sunt reprezentate pe o suprafata de 19X24 centimetri (care este foarte aproape de raportul 11:14, derivat din 22:7, adica Pi=3,1415), realizata prin dificila tehnica a gravurii. Undeva, in partea dreapta, sus, a imaginii, se afla careul magic al lui Durer.

Citește și:  Clasa a X a

Numerele 15 si 14 apar in mijlocul randului de jos, indicand data la care a fost realizata gravura – 1514. Suma cifrelor aflate pe linii, coloane si diagonale (luate cate patru) este, pentru fiecare, 34, acest rezultat fiind valabil pentru alte 86 de combinatii de patru numere (luate in sensul invers al acelor de ceasornic, simetric, central etc.). Pot fi facute nenumarate alte decodificari, care au legatura cu titlul gravurii, cu valoarea numerica atribuita, in limba greaca, numelui lui Iisus Hristos (2368) s.a.m.d.

Este evident ca, in cadrul artelor vizuale, gravura “Melancolia I”, de Albrecht Durer, este o opera unica, o capodopera, incarcata de numeroase enigme, dovada ca inca ii sunt consacrate diverse studii si interpretari.

Tanum, Foto: blog.schwedenstube.de
Tanum, Foto: blog.schwedenstube.de

Cele mai frumoase gravuri – Tanum (Suedia)

Relevante pentru o zona a artelor vizuale, gravurile rupestre de la Tanum, de pe coasta de vest a Suediei (intre Oslo si Goteborg), apartinand patrimoniului mondial UNESCO, incepand cu 1994, dateaza din epoca bronzului (aproximativ anii 600-500 i.Hr.). Cele mai multe reprezinta scene de vanatoare sau teme legate de agricultura, simboluri legate de credintele omului preistoric si sunt colorate in rosu, desi nimeni nu poate spune cu precizie daca asa au fost de la inceput.

Circa 200 de gravuri, cele mai interesante, cuprind imagini de oameni inarmati cu sabii, urme de pasi (ale zeului suprem), dar si reprezentari ale soarelui, ale lunii, ale picaturilor de ploaie – simboluri ale fertilitatii si ale bunavointei divine. Un disc inconjurat de raze a fost interpretat ca expresie a cultului soarelui sau ca Pamantul inconjurat de planete. Nu lipsesc barcile stilizate, cu oameni ale caror brate sunt ridicate spre cer, in semn de adorare a zeilor, cea mai frumoasa fiind considerata imaginea unei femei, intr-o atitudine similara. Remarcabila este si o gravura intitulata “Tineri casatoriti”, care infatiseaza un barbat si o femeie imbratisati. In stanga lor, o silueta de doua ori mai inalta il reprezinta, probabil, pe zeul  protector. Nu lipsesc reprezentarile animaliere, mai ales caini si cai inhamati la care ritualice.

Gravura romaneasca astazi

Specialistii in domeniu considera ca, in arta contemporana romaneasca, exista cateva nume importante de gravori (Octavian Ioan Penda, Marcel Chirnoaga), chiar daca, dintre artele vizuale, gravura nu se bucura de cea mai mare popularitate. Lipsa de interes s-ar putea explica si prin productia de serie a unor asa-zise “opere” (calendare, peisaje, cladiri, portrete etc.) care se plaseaza, mai degraba, la limita dintre arta si kitsch. O gravura, pentru a se constitui in opera de arta, ar trebui, ca si in cazul unui tablou, sa nu atraga atentia numai prin tehnica folosita, ci si prin mesajul original si simbolic, pe care numai un artist il poate conferi.

Video Vechiul Bucuresti in imagini (gravuri, picturi, fotografii):

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.