Ateismul este pozitia ontologica opusa teismului cu privire la existenta supranaturalului si a zeilor, bazata pe pozitia epistemologica a agnosticismului. Mai pe romaneste, adeptii ateismului sunt constienti de faptul ca nu pot demonstra dincolo de orice urma de indoiala ca nu exista nici o forma de divinitate, dar afirma ca probabilitatea existentei divinitatii este suficient de redusa incat sa nu fie luata in calcul.

Ateismul se fundamenteaza si pe principiul “poverii dovezii”, principiu al logicii potrivit caruia cel ce face o afirmatie trebuie sa o si demonstreze si nu cel ce nu este de acord cu afirmatia respectiva.

Pe scurt, nu ateii sunt cei care trebuie sa demonstreze ca nu exista zei, ci fiecare credincios in zei trebuie sa demonstreze ca zeul sau zeii in care crede exista cu adevarat si interactioneaza cu planul nostru al existentei.

Ce NU este ateismul

In societatile in care religia inca este profund inradacinata ateismul este confundat cu o serie intreaga de alte pozitii cu privire la religii, motiv pentru care ateismul in sine este vazut ca ceva negativ.

In primul rand, ateismul nu este vreo subdiviziune sau vreun “echivalent” al satanismului. Exista multi credinciosi (in special crestini) care ii considera pe atei periculosi pentru ca ar fi “oameni ai satanei” iar ideologia lipsita de zei ca fiind o “ispita a necuratului”. Ateismul este absenta credintei in zei si supranatural, ceea ce implica atat negarea existentei zeului iudeo-crestin (Yahweh/Dumnezeu) cat si a lui Allah, Brahma, Ba’al, Krishna, Satan, Belzebut, Acheron, Zana Maseluta, Thor, Odin sau orice alt personaj supranatural in care omenirea a crezut vreodata sau in a carui existenta crede.

In al doilea rand, ateismul nu este o religie. Faptul ca exista persoane care militeaza pentru un stat laic si care se intampla sa fie atei nu inseamna ca ateismul este o religie, cu atat mai mult cu cat exista si persoane religioase (teisti) care militeaza pentru neutralitatea statului fata de orice religie sau ideologie atee.

In al treilea rand, ateismul nu este o ideologie in sine si in acelasi timp pozitia ateista nu implica prin definitie acceptarea sau respingerea unor anumite tipuri de comportament sau abordari asupra unei probleme. Ateismul pur si simplu pleaca de la premisa ca nu exista zei si ca toate religiile sunt false. Totusi, acest aspect nu reprezinta o garantie ca ateii nu pot fi rasisti, xenofobi, bigoti si chiar superstitiosi. De asemenea se pot regasi si in randul ateilor persoane care sa sustina masuri ca interzicerea avortului sau criminalizarea homosexualitatii, pozitii pe care de regula le adopta deschis si vocal organizatiile fundamentalist religioase.

In al patrulea rand, ateismul nu inseamna absenta moralitatii, in fix aceeasi masura cum teismul nu inseamna prezenta unei moralitati ireprosabile. Faptul ca ateii nu cred in nici un zeu nu inseamna ca nu pot fi morali. De altfel, in inchisorile din SUA (tara cu cea mai mare populatie in inchisori din lume), doar 0,4% dintre detinuti sunt atei, in comparatie cu 0,5% musulmani, 1,3% mozaici si 76,6% crestini – in conditiile in care in SUA populatia atee reprezinta circa 17% din populatie.

Unii oameni au incercat sa argumenteze ca religia reprezinta sursa de baza a moralitatii umane iar o persoana fara credinta in zei si fara religie (atee) nu poate avea aceasta sursa a moralitatii. Argumentul este insa foarte subtire, avand in vedere personaje precum Adolf Hitler (vezi Gott mit uns), Torquemada, Vladimir I (conducator al Rusiei Kieviene care a ucis aproape 40% din populatie pentru refuzul de a se converti la crestinism) sau Anders Breivik, ca sa amintim cateva persoane cu profunda credinta intr-o religie avraamica si in acelasi timp, in numele acelei religii, unii dintre cei mai atroce criminali ai epocii lor.

Ateismul in Romania

In Romania ateismul sufera de imaginea negativa creata de anii duri ai comunismului. Desi cea mai mare parte a ateilor din Romania sunt mai degraba libertarieni ca ideologie politica, acestia sunt in continuare vazuti negativ atunci cand isi afirma pozitia fata de religie, fiind asociati cu incidente precum fenomenul Pitesti – aceasta in ciuda faptului ca fenomenul Pitesti a fost legat de disidenta anti-comunista si nu de credinta acelor indivizi.

De asemenea, ateismul in Romania pleaca de pe pozitii dezavantajate si din cauza pozitiei de forta a institutiei Bisericii Ortodoxe Romane care se bucura in continuare de un sprijin financiar si de imagine din partea institutiilor statului, in pofida neutralitatii constitutionale si legislative a statului roman fata de orice religie sau ideologie atee (Legea Cultelor).

În timp ce acum aproximativ 10 ani ateii in Romania reprezentau doar 0,1% din populatia Romaniei, procentul a crescut semnificativ, ca urmare a liberalizarii informatiei si a deschiderii suplimentare la cultura vestica, liberalizare aparuta ca urmare a aderarii Romaniei la U.E.

Atheism razeIn Romania ateismul nu are parte de reprezentare politica si nici de reprezentare mediatica asa cum se intampla in tari seculare consolidate precum Marea Britanie, Franta, Norvegia si chiar Turcia.

In tara noastra exista un singur politician roman declarat ateu, Remus Cernea, si doar cateva personalitati care au afirmat deschis ca nu sunt adeptii nici unei credinte – aici amintim de Cristian Tudor Popescu sau Lucian Mandruta.

Pana la reprezentare politica si expunere mai mare in spatiul public, ateii din Romania s-au aliat ideologiei secular-umaniste care militeaza pentru o laicitate de facto a statului roman in incercarea de a opri scurgerile masive si ilegale de fonduri publice catre conturile private ale Bisericii Ortodoxe Romane.

Dincolo de toate acestea, ateismul romanesc nu este cu nimic mai special decat cel pakistanez, ugandez sau britanic iar ateii romani sunt oameni ca si toti ceilalti.

Parafrazandu-l pe Richard Dawkins, ateii romani sunt oameni si la fel de atei ca si ceilalti romani in privinta majoritatii zeilor in care umanitatea a crezut vreodata. Ei doar merg cu un (dumne)zeu mai departe.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ