Marte ne-a fascinat timp de ani de zile. De cand astronomii si-au indreptat telescoapele catre aceasta planeta pentru prima oara, oamenii si-au imaginat tot felul de povesti privind viata de pe aceasta. Spre deosebire de vecina noastra, Venus, care a ramas invaluita in mister, planeta rosie a invitat speculatiile si explorarile. Statele Unite ale Americii, Rusia si chiar Japonia au lansat nave spatiale menite sa aterizeze pe Marte sau sa orbiteze planeta, inca din anii 1960. Intre timp, oamenii de stiinta de pe Pamant, isi tin degetele incrucisate in speranta ca vor afla tot mai multe informatii despre planeta rosie. Unele dintre informatiie pe care le-au descoperit aceste misiuni spatiale au fost legate de atmosfera si clima de pe Marte.
Misiunile de succes, cum ar fi survolarea planetei Marte in anul 1964 de catre Mariner 4, au oferit o comoara de date si, desigur, au ridicat multe intrebari noi. Mai recent, aceste date, multumita unor nave ca Phoenix Mars Lander si Mars Global Surveyor si robotilor Spirit si Opportunity, printre altele, ajung pe Pamant cu o rata ametitoare. Aceasta pare a fi epoca de aur a explorarii planetei Marte.
Iata ce am aflat despre a patra planeta de la soare, fie orbitand-o, fie aterizand pe ea si prelevand mostre – Marte este o planeta rece, uscata si plina de praf, insa este posibil ca lucrurile sa nu fi stat asa intotdeauna. Multe date par sa indice prezenta apei in stare lichida pe suprafata sa, sub forma de lacuri, rauri si un ocean, la un moment nedeterminat in trecut. Urme de metan au fost detectate in atmosfera, dar sursa lor este necunoscuta. Pe Pamant, mare parte din metan este produs de organisme vii, cum ar fi vacile, ceea ce ar putea insemna ca a existat viata pe Marte. Pe de alta parte, gazul ar putea avea de asemenea origini non-biologice, cum ar fi vulcanii de pe Marte. Exista totusi un lucru de care suntem siguri – oamenii nu vor ajunge pe Marte prea curand. Tot felul de roboti se vor plimba pe suprafata acestei planete cu mult inaintea noastra, inclusiv unele sonde care vor colecta diverse date.
Atmosfera planetei Marte
Dintre toate planetele, Marte este cea mai apropiata de Pamant, in ceea ce priveste aspectul, nu distanta. Totusi, acest lucru nu ne spune foarte multe. De asemenea, asta nu inseamna ca solul rosu al planetei este ospitalier. Atmosfera de pe Marte este diferita de cea a Pamantului in multe feluri, iar multe dintre aceste diferente nu sunt de bun augur pentru oamenii care ar dori sa locuiasca acolo. Iata ce au aflat oamenii de stiinta despre atmosfera planetei Marte:
• Este compusa in mare parte din dioxid de carbon (95,3% fata de mai putin de 1% pe Pamant).
• Marte are mult mai putin azot (2,7% in comparatie cu 78% pe Pamant).
• Are foarte putin oxigen (0,13% in comparatie cu 23% pe Pamant).
• Planeta rosie are aproximativ 0,03% vapori de apa, spre deosebire de Pamant.
• Presiunea atmosferica este de numai 7 milibari (presiunea atmosferica a Pamantului este de 1000 de milibari).
Deoarece “aerul” pe Marte este atat de subtire, acesta absoarbe putina caldura. Mare parte din caldura provine din sol, dupa ce acesta absoarbe radiatia solara. Aerul subtire este de asemenea responsabil pentru oscilatiile mari de temperatura ce au loc zilnic. Temperatura medie este de -60 de grade Celsius, insa temperaturile pot varia de la -125 de grade Celsius, in apropierea polilor, pana la 20 de grade Celsius, in apropierea ecuatorului. Presiunea atmosferica de pe Marte se schimba odata cu anotimpurile. In timpul verii martiene, dioxidul de carbon provenind de la calotele glaciare ajunge in atmosfera, ceea ce creste presiunea atmosferica la aproximativ 9 milibari. In timpul iernii martiene, dioxidul de carbon ingheata din nou si cade din atmosfera (sub forma de zapada), cauzand astfel scaderea presiunii atmosferice. In cele din urma, deoarece presiunea atmosferica este atat de joasa, iar temperatura medie este atat de rece, apa lichida nu poate exista. In aceste conditii, apa ingheata sau se evapora.
Clima si furtunile de nisip
Clima de pe Marte este cam aceeasi in fiecare zi – rece si uscata, cu sanse de furtuni (furtuni de nisip, desigur). Vanturi usoare sufla dintr-o anumita directie in timpul diminetii, iar seara vanturile sufla din directia opusa. Nori de apa inghetata plutesc la altitudini cuprinse intre 20 si 30 de kilometri, iar norii de dioxid de carbon se formeaza la aproximativ 50 de kilometri. Deoarece Marte este atat de uscata si rece, aici nu ploua niciodata. De aceea Marte se aseamana foarte mult cu un desert inghetat, cum e Antarctica pe Pamant.
In timpul verii si la inceputul primaverii, soarele incalzeste atmosfera indeajuns de mult pentru a provoca mici curenti de convectie. Acesti curenti ridica praful in aer. Praful absoarbe si mai multa lumina solara si incalzeste si mai mult atmosfera, ceea ce cauzeaza ridicarea in aer a unei cantitati tot mai mari de praf. Pe masura ce acest ciclu continua, se dezvolta o furtuna de nisip. Deoarece atmosfera este atat de subtire, este nevoie de viteze mari pentru ca praful sa se agite (100-200 de kilometri pe ora).
Aceste furtuni de nisip se raspandesc pe regiuni intinse ale planetei si pot dura timp de luni de zile. Ai putea crede ca tot acest praf dauneaza robotilor aflati pe suprafata planetei, insa, furtunile de fapt sterg murdaria adunata pe panourile solare ale robotilor. Se crede ca, furtunile de praf sunt responsabile si pentru regiunile intunecate de pe Marte care sunt vazute cu telescoapele de la sol, care fusesera initial confundate cu vegetatie si canale, de catre Percival Lowell si altii. Furtunile sunt deasemenea o sursa majora de eroziune pe suprafata planetei Marte. Desi inca nu s-au gasit dovezi ale existentei vietii pe Marte, cel putin oamenii de stiinta sunt de acord in ceea ce priveste unele din caracteristicile majore ale planetei rosii (atmosfera, clima, geologie etc.). Mai raman multe mistere de rezolvat in ceea ce priveste aceasta planeta, iar acest lucru s-ar putea intampla mai devreme decat credem, datorita avansarii rapide a tehnologiei.
