Ce stim despre primele calatorii in spatiu?

Calatoria in spatiu, visul de secole al omului, a devenit realitate cu doar 51 de ani in urma, ceea ce, la scara istoriei, inseamna foarte putin timp. Cosmonautul rus Iuri Gagarin este primul om care a ajuns in spatiu, la bordul navetei spatiale Vostok, in 1961, pe 12 aprilie.

Inainte de aceasta data, mai fusesera lansati sateliti de cercetare in spatiu, principalii competitori, in acest domeniu, fiind americanii si rusii. Dwiight D. Eisenhower, presedintele Statelor Unite ale Americii, la finalul mandatului sau, in iulie 1955, anuntase ca, in maximum doi-trei ani, va fi lansat un satelit pe orbita, in jurul Pamantului. La numai cateva zile dupa aceea, Leonid Sedow, om de stiinta sovietic, in replica, a iesit public pentru a anunta ca tara sa va plasa pe orbita un satelit mult mai mare decat al americanilor.

Era un razboi al declaratiilor, pentru ca proiectata lansare in spatiu era departe de finalizare. Pentru a castiga totusi “cursa”, Uniunea Sovietica a pus la punct un satelit mai mic, “Sputnik”, o capsula de aluminiu, de 80 de kilograme greutate si cu un diametru de 600 de centimetri, pe care au lansat-o pe 4 octombrie 1957, aceasta reusind sa transmita din spatiu primele semnale radio. Timp de 57 de zile, Sputnik a inconjurat pamantul si, inainte de a reintra in atmosfera terestra, Sputnik 2 a fost lansat, in noiembrie, acelasi an, avand la bord o fiinta vie, pe catelusa Laika.

S-a mentinut pe orbita 162 de zile. Abia un an mai tarziu, americanii au lansat si ei primul satelit, “Explorer 1”, pe 31 ianuarie 1958. Avea 2 metri lungime si un diametru de 15,24 centimetri. Un al doilea satelit american, trimis in spatiu in martie 1958, a furnizat o serie de informatii, printre care si faptul ca Pamantul este usor turtit la poli.

Iuri Gagarin – primul om care a calatorit in spatiu

Dimineata care a precedat prima calatorie in spatiu a unui om a fost cu totul speciala. Cu doua zile inainte, Gagarin ii scrisese sotiei sale, pregatind-o pentru un eventual esec al misiunii spatiale, avand in vedere ca sansele de reusita erau de 50%. Naveta spatiala Vostok 1 era pregatita pe cosmodromul de la Baikanur (azi, pe teritoriul Kazakhstan-ului), cu provizii pentru 13 zile, si fara sistem de autodistrugere (pentru situatia in care o putere rivala ar fi incercat sa actioneze pentru a accesa tehnologia folosita).

Dincolo de considerentele politice, pe primul plan se afla, totusi, securitatea cosmonautului. Gagarin s-a trezit la ora 5.30, dupa o noapte cu somn adanc, odihnitor, a luat un mic dejun usor, cu hrana speciala, si a imbracat costumul de cosmonaut. Potrivit unei superstitii a pilotilor sovietici, in dimineata respectiva, Gagarin nu s-a barbierit. Inginerul Serghei Korolev, responsabilul misiunii (si cel care a pus bazele programului spatial sovietic), a venit si l-a imbratisat pe Gagarin, spunandu-i ca spera ca, intr-o zi, sa il vada si la primul zbor pe luna. Lansarea a avut loc la ora stabilita si se pare ca, la momentul respectiv, pulsul cosmonautului a crescut brusc, de la 64 la 157 de batai pe minut, Gagarin marturisind ca era, intr-adevar, foarte emotionat.

Naveta s-a inscris pe orbita si a facut un ocol complet al Pamantului intr-o ora si 48 de minute, iar emotia lui Gagarin s-a amplificat la imaginea superba a Pamantului, “albastru si rotund”, asa cum, la intoarcere, pe partea umbrita a Terrei, in singura noapte petrecuta in spatiu, marturisea ca nu a vazut niciodata ceva mai frumos decat cerul plin de stele. Misiunea a fost un succes, pe 14 aprilie Iuri Gagarin a fost primit cu onoruri la Moscova. S-a stins din viata la numai 34 de ani, dupa sapte ani de la acesr zbor, intr-un accident de avion, ale carui cauze nu au fost lamurite nici pana in prezent. In 1963, rusoaica Valentina Tereskova este prima femeie care a efectuat o calatorie in spatiu.

Prima calatorie in spatiu a americanilor

In 1961, presedintele Statelor Unite ale Americii, John F. Kennedy, anunta public programul Apollo, care pregatea trimiterea primului echipaj de cosmonauti pe luna. Pana atunci, Alan Shepard efectueaza un zbor, la bordul Navetei spatiale Mercury, de 15 minute, iar in 1962, John Glenn realizeaza primul zbor in jurul Terrei. In 1967, in urma unui test la Cape Canaveral, membrii unui echipaj de cosmonauti americani isi pierd viata. Tot in ’67, capsula Soiuz 1 se prabuseste, avandu-l la bord pe Vladimir Komarov.

La 16 iulie 1969, Neil Armstrong, Edwin Aldrin si Mike Collins pornesc in primul zbor spre luna. Distanta a fost parcursa in trei zile. In cea de-a patra, la ora 10.56, Neil Armstrong era primul om care pasea pe luna, imagine transmisa, prin televiziune, in toata lumea, iar cuvintele sale, rostite in acel moment, au facut, deja, istorie: “Un pas mic pentru om, un salt imens pentru omenire”.

Dumitru Prunariu – primul roman care a calatorit in spatiu

Dumitru Prunariu este numele primului cosmonaut roman si, potrivit evidentelor agentiilor spatiale, cel de-al 103-lea din lume, care a calatorit in spatiu, la bordul capsulei Soiuz 40 si al laboratorului spatial Saliout 6, in mai 1981, misiune care a durat opt zile. O astfel de performanta a fost posibila datorita exceptionalelor rezultate obtinute de Dumitru Prunariu in perioada de selectie a cosmonautilor si de pregatire a zborului, incepand cu 1978, in cadrul programului Intercosmos. Misiunea la care a participat a avut ca scop adunarea de date pentru cercetarea stiintifica in domeniul astrofizicii, radiatiilor cosmice, tehnologiilor spatiale, medicinei, biologiei spatiale etc.

Anii care au urmat – ’80-’90 – au adus progrese semnificative in odiseea spatiala, adeseori cu multe sacrificii, dar si cu satisfactii. In 1986, a fost lansata statia orbitala MIR (in limba rusa, “Pace”), menita sa adune date necesare cercetarilor stiintifice. Pentru ca, in timp, tehnologia de functionare a devenit depasita, MIR a fost distrusa, in 2001, si inlocuita cu International Space Station (ISS). Aici se afla permanent un echipaj international consacrat cercetarii stiintifice, coordonat de NASA (National Aeronautics and Space Administration) si de FKA (Agentia Spatiala Federala Rusa). Alte state implicate sunt Japonia, Canada si ESA (o agentie alcatuita din mai multe tari europene).

Secolul XXI, pe langa alte zboruri care sa exploreze spatiul cosmic, in scopuri stiintifice, probabil ca va deveni si unul al “turismului orbital”. Prima calatorie “de placere” in spatiu a fost facuta in 2001, de catre Dennis Tito, un american, multimilionar, care si-a platit “biletul”, la bordul navei spatiale Soiuz TM-32, pentru o saptamana, cu 20 de milioane de dolari.