Constelatia Canes Venatici se afla in emisfera nordica. Numele sau provine din latina si inseamna “caini de vanatoare”. Aceasta constelatie reprezinta cainii de vanatoare ai pastorului Bootes, care este o constelatie vecina. Astronomul grec Ptolemeu a inclus stelele din Canes Venatici in constelatia Ursa Major (ca forme nedefinite), insa aceasta constelatie a fost introdusa abia in anul 1687, cand astronomul polonez Johannes Hevelius a creat-o din stelele slab iluminate situate sub coada ursului. Canes Venatici contine faimoasele stele Cor Caroli si La Superba, precum si un numar de obiecte interesante, printre care: clusterul globular Messier 3, faimoasa galaxie Valtoare (Messier 51), galaxia Floarea-Soarelui (Messier 63), galaxia spirala Messier 94, galaxia Balenei si galaxia Crowbar.

Canes Venatici se afla pe locul 38 in topul celor mai mari constelatii de pe cer, ocupand o zona de 465 de grade patrate. Aceasta este situata in cel de-al treilea cadran din emisfera nordica si poate fi vazuta la latitudini cuprinse intre +90 de grade si -40 de grade. Constelatiile care se invecineaza cu aceasta sunt: Bootes, Coma Berenices si Ursa Major. Canes Venatici contine cinci obiecte Messier: Messier 3 (NGC 5272), galaxia Valtoare (NGC 5194), galaxia Floarea-Soarelui (NGC 5055), Messier 94 (NGC 4736) si Messier 106 (NGC 4258). In aceasta constelatie nu exista stele cu planete cunoscute. Cea mai stralucitoare stea din constelatie este Cor Caroli (Alpha Canum Venaticorum). Exista o ploaie de meteoriti asociata cu aceasta constelatie. Canes Venatici apartine familiei de constelatii Ursa Major alaturi de Bootes, Camelopardalis, Coma Berenices, Corona Borealis, Draco, Leo Minor, Lynx, Ursa Major si Ursa Minor.

Cor Caroli

Cor Caroli este cea mai stralucitoare stea din constelatie – magnitudinea sa aparenta variaza intre 2,84 si 2,98. Aceasta stea se afla la aproximativ 110 ani lumina distanta. Numele sau inseamna “inima lui Carol”. Cor Caroli a fost numita de catre matematicianul si doctorul lui Carol II, Sir Charles Scarborough, in onoarea lui Carol I (regele care a fost executat dupa Razboiul Civil din Anglia). Initial, Alpha CVn fusese numita Col Caroli Regis Martyris. Cor Caroli este o stea binara compusa din doua stele despartite de o distanta de 19,6 secunde de arc.

Cea mai stralucitoare componenta, Alpha-2 CVn, este o stea aparte din punct de vedere chimic care apartine clasei spectrale A0 si este clasificata ca o stea Ap/Bp (arata o supraabundenta de anumite metale). Aceasta stea are un camp magnetic neobisnuit de puternic (de 5000 de ori mai puternic decat al Pamantului), iar atmosfera sa are o supraabundenta de europium, mercur si siliciu. Insotitoarea sa, Alpha-1 CVn, este o stea de secventa principala de tip F, a carei magnitudine aparenta este de 5,60. Alpha Cvn face parte din asterismul Marele Diamant (sau Diamantul Fecioarei), marcand varful de nord al acestuia. Celelalte stele care fac parte din acest asterism sunt: Denebola (Beta Leonis) din Leo, Spica (Alpha Virginis) din Virgo si Arcturus (Alpha Bootis) din Bootes.

Citește și:  Norul mare al lui Magellan
Cor Caroli, cea mai stralucitoare stea din Constelatia Canes Venatici, Foto: bitacoradegalileo.com

Chara si La Superba

Chara (Beta CVn) este cea de-a doua cea mai stralucitoare stea din Canes Venatici. Aceasta este o pitica de secventa principala de tip G, care se afla la aproximativ 27,4 ani lumina distanta de Pamant. Numele sau, care era initial utilizat pentru cainele din sud, provine din greaca si inseamna “bucurie”. Chara are o magnitudine aparenta de 4,26. In ceea ce priveste varsta, masa si stadiul de evolutie, aceasta stea este similara cu soarele nostru.

La Superba (Gamma CVn) este o stea foarte cunoscuta in Canes Venatici si este de asemenea una dintre cele mai rosii stele de pe cer. Gamma CVn a fost numita La Superba de catre astronomul italian Angelo Secchi, in secolul 19, datorita aspectului ei uimitor. Se crede ca aceasta stea se afla in ultimele stadii ale transformarii combustibilului secundar (heliul) in carbon. La Superba pierde masa intr-un ritm relativ rapid si este inconjurata de un disc de material expulzat. Cel mai probabil Gamma CVn isi va expulza straturile exterioare destul de curand, pentru a forma o nebuloasa si a deveni o pitica alba. La Superba este o stea variabila semi-regulata, a carei magnitudine variaza intre 4,8 si 6,3 pe o perioada de 160 de zile. Aceasta este cea mai stralucitoare stea de tip J cunoscuta – stelele de tip J sunt stelele rare de carbon care contin o abundenta de carbon-13. La Superba este situata la aproximativ 711 ani lumina distanta de Pamant.

Alte stele notabile

AM CVn este clasificata ca o stea variabila cataclismica – are cresteri dramatice in luminozitate, iar apoi scade din nou la o stare pasiva. Variabilele cataclismice sunt in mod tipic stele binare, compuse dintr-o pitica alba si o stea secundara. Gravitatia piticei albe distorsioneaza steaua secundara, iar pitica alba acumuleaza material de la ea. De obicei, materialul provenit de la “donatoare” formeaza un disc de acumulare in jurul piticei albe. AM CVn are o magnitudine aparenta de 14,18 si se afla la aproximativ 2000 de ani lumina distanta.

RS CVn este o alta stea din constelatia Canes Venatici care serveste drept prototip pentru o clasa de stele variabile. Variabilele lui RS CVn sunt stele binare apropiate, cu variatii in luminozitate cauzate de cromosferele active ale acestora. Perioada de variatii reflecta de obicei perioada orbitala a sistemului de stele. Luminozitatea stelelor fluctueaza de obicei cu o magnitudine de 0,2.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.