Casa memorială Mihai Eminescu la Ipotești, unde a copilărit scriitorul?

Satul Ipotesti (judetul Botosani), unde se afla Casa memoriala Mihai Eminescu, este asezat la rascruce de drumuri, intr-o vale inconjurata de dealuri, candva impadurite.

In partea stanga a satului este biserica satului din piatra si caramida, construita la initiativa lui N.Iorga in memoria poetului. Pictura bisericii este realizata de Petru Remus Troteanu, care l-a zugravit si pe Eminescu tanar, in semn de ctitor. Pe peretii exteriori sunt stemele tarii si ale Moldovei, inconjurate de chenar cu motive florale (care mai au inca urme de aur). La inaugurarea bisericii, N.Iorga a sadit aici un brad argintiu.

Mosia de la Ipotesti a fost cumparata de caminarul Gheorghe Eminovici in 1847, cu 4000 de galbeni, el ramanand stapanul ei timp de 30 de ani. In 1878, mosia este vanduta, iar caminarul Ghe.Eminovici moare aici, la casa din Ipotesti, la 8 ianuarie 1884.

In 1885, tatal poetului, Ghe.Eminovici, construieste la Ipotesti, pe fundatia vechii case de 62 ani, o alta casa noua (casa copilariei lui Eminescu), care rezista pana in 1924, cand a fost daramata. In 15 iunie 1979 (la 90 de ani de la moartea poetului), este inaugurata Casa memoriala Mihai Eminescu in cadrul ,,Zilelor Eminescu”.

Casa memoriala Mihai Eminescu in interior are trei camere si un hol, in care se gasesc obiecte ale familiei, unele recuperate din tara, sau gasite de la fundatia casei vechi, carora li s-a adaugat mobilier si obiecte de epoca. In hol, la intrare, pe perete se afla o fotografie care infatiseaza Ipotestii lui Eminescu, lacul si codrul – declarate monumente ale naturii – si portretul poetului.

In vitrine sunt expuse manuscrise (ex. manuscrisul lui Al.Vlahuta si M.Sadoveanu despre poet). Un panou prezinta arborele genealogic al familiei: pana la judetul Suceava, satul Calinesti – care era jumatate al familiei Cuparencu, jumatate al boierului Carstea. Familia Eminovici a trait si pe o mosie si pe cealalta. Tatal lui Eminescu era cantaret in strana la biserica, mama poetului, Raluca, fiica stolnicului Jurascu din Joldesti, s-a casatorit in 1840 cu Ghe.Eminovici si au avut 11 copii.

Casa memoriala Mihai Eminescu la intrare are o vitrina cu invitatii si programe, cum ar fi premiul international de traducere, instituit de Academia londoneza si acordat lui Cornel M.Popescu (elev al Colegiului Sf.Sava), care a incetat din viata la 17 ani si a realizat o versiune a poeziilor lui Eminescu in limba engleza.

Din hol, urmeaza camera de meditatie si de lucru a lui Ghe.Eminovici, care duminica devenea salon pentru invitati. Aici se afla o lampa, dulapuri cu furnir din lemn de trandafir, o oglinda venetiana, lada de zestre a Ralucai Eminovici din 26 mai 1840. Intr-o vitrina de colt: cateva farfurii, piese din argint si cristaluri, o lingurita cu monograma mamei, trusa de machiaj a poetului de pe timpul cand era sufleur in trupa Fanny Tardini.

Se pastreaza si medalia (15/27 august 1871) primita de poet, la implinirea a 400 de ani de la intemeierea Manastirii Putna (cand impreuna cu I.Slavici a organizat o serbare nationala, prin care se omagia marele erou Stefan cel Mare). Se mai afla si parafa medicului Serban, trei fotografii originale ale poetului la varste diferite: prima copie este executata de fratii Saraga, a doua de Nestor Heck (la Iasi), a treia de Jean Bielig (la Botosani). Se pastreaza si scrisori ale Veronicai Micle catre M.Eminescu din 1881, o scrisoare a lui M.Eminescu catre V.Burla (1885), facsimile dupa poezii, traduceri, pagini cu insemnari de astrologie, matematica, gramatica.

Urmeaza dulapuri cu carti ale caminarului Ghe.Eminovici, care citea mult in zilele de sarbatoare si de iarna. Camera fetelor, pe langa mobilier, avea si lucruri din zestrea Ralucai Eminovici (doua scoarte, icoana Maicii Domnului, ferecata in argint, sub care ardea mereu candela tot din argint). Se mai afla aici un tablou al mamei, un dulap de epoca, cateva scrisori ale Harietei si Aglaiei. O alta incapere, camera parintilor, cu portretul Ralucai (figura blanda) si portretul caminarului Ghe.Eminovici (figura severa).

Portretul in ulei din anul nuntii, cu Raluca purtand bijuterii (cercei de margean, lant de aur masiv ,,invartit de trei ori in jurul gatului”, inele cu pietre mari, toate dar de zestre) poate fi de asemenea vazut.

Biblioteca are cateva carti de valoare: un ,,Codex Judiciar pentru Tribunale din Moldova” a lui Scarlat Pastia (Iasi 1862), si un ,,Dictionnaire universel d’histoire et de geographie” (Paris, 1878), cu semnatura autograf a lui Iorgu Eminovici, dar si diferite procese verbale scrise de mana tatalui sau din timpul cand a fost membru al comisiei de improprietarire din 1864.

In curte, cu fata spre biserica se afla o casa lunga de 15 m, casa baietilor. In mijlocul casei se afla o camera pe mijloc care servea drept cancelarie pentru socoteli cu satenii, apoi bucataria si fantana (in curte).

In muzeu se gasesc: planul Manastirii Putna iscalit de M.Eminescu, doua scrisori ale lui Al.Vlahuta catre Al.Chibici Revneanu, cristelnita de botez a poetului, numeroase autografe ale lui Aron Pumnul, T.Maiorescu, A.D.Xenopol, V.Alecsandri, V.Pogor.

In curte, Casa memoriala Mihai Eminescu are bisericuta proprie a familiei Eminovici, pe care o cumparase mama poetului cu 250 galbeni de la boierul Murgulet.

Casa era aproape de padurea de pe colinele Stancestilor, unde erau patru lacuri, pline cu flori de nuferi. Poetul se juca in lunile de vara cu fratele sau Ilie la garla padurii – Balta mare.

La Ipotesti poetul traieste si prima iubire cu o fata din Cocorani, care sfarseste curand, ramanandu-i in suflet. Mama poetului, la care tinea in mod deosebit, moare in anul 1876. In curte se afla bustul din bronz al poetului(1850-1889), realizat de Ghe.Anghel.

Ipotestii inseamna ,,leaganul copilariei” poetului Mihai Eminescu.