Castorii sunt mamifere medii. Ei pot masura intre un metru si un metru si jumatate, daca tinem cont si de coada. In termeni de greutate, castorii pot cantari intre 10 kilograme si 25 de kilograme.
Castorul, cunoscut pentru abilitățile sale de constructor natural, este un mamifer rozător care își lasă amprenta asupra peisajului acvatic prin barajele și locuințele sale. Aparținând familiei Castoridae, aceste animale își construiesc adăposturi din lemn și noroi, modificând astfel cursurile râurilor și contribuind la crearea de noi habitate acvatice.
Există două specii de castori, castorul euroasiatic (Castor fiber) și cel nord-american (Castor canadensis), care sunt adaptate să trăiască în apropierea apelor și sunt renumite pentru capacitatea lor de a transforma mediul în care trăiesc.
Caracteristicile fizice și adaptările castorilor
Ca aspect, ele poseda o blana moale si de o frumusete deosebita. Culoarea acesteia este maronie, cu unele nuante de rosu. Ea prezinta doua tipuri de par: unul des si mic, cu rol de mentinere a unei temperaturi corporale ridicate si unul mai lung, destinat protectiei impotriva pradatorilor. Un lucru particular la aceasta specie il reprezinta picioarele, care sunt foarte mici, iar labele prezinta doar patru degete.
Exista doua specii distincte de castori. Ele isi au habitatul in locuri foarte indepartate unul de celalalt, pe coastele Pacificului, respectiv ale Atlanticului. Este vorba despre castor fiber (euroasiatic) si castorul nord-american (castor canadensis).
In general, aceste animale locuiesc langa raurile medii din continentul nostru sau din continentul american.
In secolul al XIX-lea, castorii erau foarte vanati pentru blana si pentru substanta pe care o secretau, numita castoreum. Din aceasta cauza, au fost in pericol de disparitie, cel putin cei de pe continentul nostru. La inceputul secolului trecut, se spune ca mai existau putin peste doua sute de castori in Asia si in Europa. Din anii ’20, s-a pornit un proiect de readucere a numarului de castori la nivelul initial.
Specii de castori și habitatele lor naturale
In prezent, pe cele doua continente locuiesc cel putin un sfert de milion de astfel de mamifere. La noi in tara au fost adusi castori in majoritatea raurilor mari, precum Olt, Siret, Mures sau Ialomita. In zilele noastre, se estimeaza ca in Romania traiesc cateva sute de castori.
Aceste mamifere speciale sunt numite ingineri ai regnului animal, pentru ca sunt capabili sa realizeze niste constructii minunate.
Cum construiesc castorii baraje și adăposturi
In primul rand, animalul este faimos pentru constructiile asemanatoare unor baraje. Ei rod unii arbori de pe langa raurile unde locuiesc. Astfel, acestia se rostogolesc pana in rauri. Ulterior, castorii cara pietre si pamant, cu ajutorul carora consolideaza lucrarea. Se mai folosesc si de mici buturugi ca sa faca acest lucru.
Rezultatul este cu siguranta un baraj, care opreste apa in loc, favorizand aparitia a mici lacuri. Se spune ca aceste constructii ale castorilor pot avea chiar si patru-cinci metri in inaltime si cateva sute de metri in lungime.
Rolul castorilor în conservarea mediului acvatic
Mamiferele acestea sunt celebre si pentru canalele pe care le creeaza, dar si pentru micile asezaminte, asemanatoare colibelor pe care le realizeaza. Ele sunt fabricate dintr-o multime de ramurele impletite, intarite cu pamant. Inauntru, castorii isi aduc o multime de frunze, pe care cuibaresc.
In anotimpul rece, ei mananca ramurelele pe care le-au strans intre timp. O astfel de constructie poate fi inalta de pana la patru metri, iar intrarea in interiorul acesteia se face pe sub apa.
Un alt lucru pozitiv pentru care castorii trebuie laudati este acela ca peste tot pe unde ei se afla, vegetatia si fauna s-a inmultit. Numarul de vidre, lupi sau ursi a crescut simtitor in padurile sau in raurile din apropierea lacaselor pline de castori.
Pe timpul iernii, castorii care doresc sa se imperecheze se afla in cautarea femelelor, alaturi de care vor sta pana cand vor muri. Aceste specii se imperecheaza la sfarsitul iernii, in februarie. Gestatia tine putin peste trei luni.
Femela poate naste intre 4 si 8 pui. Acestia apar pe lume cu blana, cu ochii de o culoare deschisa si cu dantura intreaga. Pana cand ajung la 2-3 ani, ei vor sta cu parintii. Cand ating aceasta varsta, puii se implica in procesul de strangere a mancarii pentru iarna. Ei vor pleca din lacasul lor cu putin inainte de aparitia unui nou rand de pui.
In general, aceste mamifere traiesc pana la 10 ani, insa au existat cazuri in care au trait si peste 20 de ani.
Alimentația și comportamentul social al castorilor
Fiind niste rozatoare care nu consuma niciun fel de carne, castorii mananca doar frunze de arbori, radacini, muguri sau chiar flori, cum ar fi cele de nufar. Pe timp de frig (iarna sau toamna tarziu) consuma frunze de foioase sau isi utilizeaza rezervele stranse vara, in special tulpini de origine lemnoasa.
Castorii traiesc in colonii mai mari. Este foarte cunoscut faptul ca perechile de astfel de mamifere nu se despart pana la moarte. Membrii aceluiasi grup anunta ca acela este teritoriul lor prin niste sunete speciale sau batand in apa cu coada.
Trebuie sa remarcam rolul foarte benefic al castorului in ecosistemul marin al lumii. Fara existenta lor, multe animale nu ar fi existat in asa multe exemplare, iar constructiile pe care castorii sunt capabili sa le realizeze sunt marturia inventivitatii si a inteligentei lor deosebite.
Impactul ecologic al castorilor în habitatele acvatice
Castorii joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic al zonelor umede. Prin construirea barajelor, aceste rozătoare creează microhabitate care adăpostesc o mare diversitate de specii de plante și animale. Lacurile formate de baraje devin refugii pentru amfibieni, insecte și pești, iar pe uscat, vegetația din jur beneficiază de umiditatea suplimentară.
De asemenea, barajele contribuie la filtrarea naturală a apei, îmbunătățind calitatea acesteia. În plus, aceste structuri reduc riscul de inundații în aval, deoarece acumulează apa în mod controlat. Prin urmare, prezența castorilor într-un ecosistem acvatic poate îmbunătăți biodiversitatea și stabilitatea acestuia, fiind considerați „ingineri ecologici” ai naturii.
