Schimbările climatice nu sunt un lucru nou, ele fiind la fel de vechi ca și planeta noastră. Ele reprezintă o schimbare de lungă durată a condițiilor meteorologice identificată prin modificări ale temperaturii, precipitațiilor, vântului și ale altor indicatori.
Factorii care cauzează schimbările climatice pot fi divizați în două categorii, cei ce au legătură cu procesele naturale și cei ce au legătură cu activitățile umane. Pe lângă cauzele naturale ale schimbărilor climatice, modificările precum variațiile curenților oceanici sau circulației atmosferice pot să influențeze clima pe o perioadă scurtă de timp.
Clima Pământului poate fi afectată de factori naturali externi sistemului climatic precum activitățile vulcanice și orbita Pământului în jurul Soarelui. Dintre toate acestea, cei mai importanți factori sunt schimbările activităților vulcanice și ale radiațiilor solare. Erupțiile vulcanice au efecte de scurtă durată asupra climei în timp ce radiațiile solare influențează pe o perioadă mai lungă de timp.
Cu toate acestea, în ultimul secol, efectele gazelor de seră au fost de zece ori mai mari decât cele ale radiațiilor solare.
Impactul cel mai mare îl au activitățile umane precum arderea combustibililor fosili și tăierea pădurilor. Încă de la începutul Revoluției Industriale, influențele umane asupra climei au crescut substanțial. Pe lângă impactul asupra mediului înconjurător, aceste activități schimbă suprafața pământului și emit multe substanțe în atmosferă.
Acestea la rândul lor pot influența cantitatea de energie care poate avea un efect de încălzire sau de răcire a climei. Produsul principal al combustibililor fosili este dioxidul de carbon, un gaz cu efect de seră. Efectul principal al activităților umane este unul de încălzire, de pe urma emisiilor de dioxid de carbon și a celorlalte gaze cu efect de seră.
Acumularea gazelor cu efect de seră din atmosferă a dus la o creștere a efectului de seră natural. Această creștere este îngrijorătoare deoarece există potențialul de încălzire a planetei la niveluri care nu au mai fost experimentate în istoria civilizației umane. O astfel de modificare ar putea avea consecințe devastatoare asupra mediului, societății și economiei.
Chiar dacă dioxidul de carbon este principala cauză a schimbărilor climatice induse de om, arderea combustibililor fosili și activitățile industriale emit și alte substanțe care la rândul lor acționează negativ asupra climei. O altă substanță care acționează pe o perioadă lungă de timp este oxidul de azot. El se păstrează mult timp în atmosferă unde acționează ca un gaz cu efect de seră. În timp ce unele substanțe au un efect de încălzire, altele acționează spre răcirea planetei.
După dioxidul de carbon, alte substanțe precum metanul și carbonul, particulă solidă formată prin arderea incompletă a combustibililor pe bază de carbon, au un efect de încălzire a planetei. Substanțele cu efect de răcire includ aerosolii de sulfat. Prin arderea combustibililor fosili se elimină în atmosferă și dioxid de sulf, care se combină cu vapori de apă pentru a forma picături mici (aerosoli) care reflectă lumina solară. Aerosolii de sulfat nu rămân în atmosferă decât câteva zile și nu au același efect de lungă durată precum gazele cu efect de seră. Răcirea ce reiese de pe urma aerosolilor compensează într-o oarecare măsură încălzirea rezultată de pe urma emisiilor de alte substanțe. Așa se face că încălzirea din prezent ar fi fost și mai mare dacă nu ar fi fost nivelurile ridicate de aerosoli de sulfat din atmoseră.
Încălzirea globală duce la creșterea discrepanțelor dintre cei bogați și săraci. Populații ale celor mai sărace țări ale lumii sunt mai vulnerabile în fața efectelor schimbărilor climatice chiar dacă sunt mai puțin responsabile pentru acestea. Țările în curs de dezvoltare nu sunt în măsură să se protejeze împotriva impactului acestui fenomen și nici să se adapteze la el. Modificările climatice duc la înrăutățirea unei situații și așa precare a celor mai sărace populații ducând la extinderea decalajului socio-economic dintre acestea și țările bogate.
Schimbările climatice au dus la încălzirea cu câteva grade a mediei globale, fapt ce a avut un impact puternic. Secete puternice au afectat multe zone ale globului, aducânt cu ele foamete și o creștere a prețului pentru alimente. Creșterea prețurilor afectează cele mai sărace populații care abia își permiteau un trai foarte scăzut.
În același timp încălzirea globală duce la topirea ghețarilor care la rândul lor duce la creșterea nivelului mărilor. Ca urmare, multe zone ale globului or să fie inundate și în câțiva ani se vor afla sub ape. Deja pe unele insule din Oceanul Pacific se plănuieşte mutarea populației în alte zone ferite de pericol. Din nou, tot cele mai sărace populații vor fi afectate de schimbările climatice.
Din cauza poziției lor, a veniturilor scăzute, a insuficienței resurselor și capacităților instituționale și deoarece aceștia depind mai mult de domenii ce se bazează pe climă, precum agricultura, populațiile celor mai sărace țări sunt primele victime ale schimbărilor climatice actuale și viitoare.
