Palindromul (din grecescul palin – în urmă şi aromos – drum/ cursa/ direcţie) este un joc lingvistic, presupunând găsirea unui cuvânt, a unui grup de cuvinte sau chiar a unei propoziţii care se pot citi de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta, fără să li se schimbe sensul sau pot fi citite invers, dobândind un alt înţeles.
Palindromul a fost practicat ca modalitate de distracţie (alături de anagramă, de exemplu) din cele mai vechi timpuri, « inventarea » lui fiind atribuită poetului grec Sotades (anul 300 i.Hr.). A fost însă popularizat mult mai târziu, de către gruparea literară şi de matematicieni, internaţională, Oulipo, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, membrii acesteia definindu-se că « şoareci care îşi construiesc labirinturi din care trebuie să iasă ».
Iată câteva exemple de palindrom în limba romana, cuvinte singure sau propoziţii:
- aerisirea, apa, axa, capac, cinic, cojoc, coc, cuc, elevele, lupul, minim, potop, radar, rar, reper, rever, rotator, sos, tivit, tot, unu etc.
- cuvinte care citite de la dreapta la stânga au un alt sens : animate – etamina, rolisor- roşilor, macromer – remorcam etc.
- Ele fac cafele.
- Au o navă nouă.
- Era o tipă răpitoare.
- El o să facă fasole.
- Icre, pui, ciuperci.
- Maria bea, că e bairam etc.
Cel mai lung palindrom a fost creat de finlandezul Teemu Paavolainen şi conţine 49 935 de caractere.
În limbă japoneză, palindromul se numeşte kaibun. Un exemplu : Yononaka hokahoka nanoyo (În lume este cald).