Ati iesit vreodata noaptea sa fotografiati luna? Sau ati privit vreodata imaginile facute de Telescopul Spatial Hubble? Daca ati raspuns afirmativ la oricare din aceste doua intrebari, inseamna ca ati fost deja expusi la ceea ce numim astrofotografie. Astrofotografia inseamna pur si simplu fotografierea unui obiect aflat in spatiu, fie ca este utilizat un aparat foto, Telescopul Spatil Hubble sau orice alt tip de camera foto. Obiectele fotografiate in spatiu pot include orice, de la Luna pana la Calea Lactee.
Astrofotografia – un domeniu fascinant
In anul 1840, un dagherotip ce reprezenta Luna (realizat de John William Draper) a devenit prima astrofotografie realizata. Primele incursiuni in fotografie, cum ar fi dagherotipul, si camerele foto moderne de azi presupun captarea luminii reflectate de pe diverse obiecte. In cazul astrofotografiei, aceasta lumina provine din cosmos. In cautarea subiectelor de pozat, ochii fotografilor timpurii au fost atrasi de maretia cerului, iar de-atunci astrofotografia a ramas o activitate populara.
Fotografii amatori si profesionisti isi indreapta telescoapele si camerele foto spre cer pentru a capta imagini vii si uimitoare, fie ca este vorba de stele sau de nebuloase indepartate. Pe masura ce studiul spatiului si al tehnicilor de fotografie au progresat, observatoarele si telescoapele aflate in orbita au extins traditia de fotografiere a obiectelor astronomice. Chiar si astazi, oamenii de stiinta continua sa depaseasca limita, dezvoltand noi tehnici si instrumente pentru a obtine o mai mare precizie fotografica la distante mari.
Instrumente si echipamente utile
Multi fotografi amatori si profesionisti utilizeaza camere foto cu film si camere digitale pentru a realiza astrofotografii, iar unii entuziasti utilizeaza chiar si camere web sau alte tipuri de camere video. Acesti fotografi pot monta si conecta diverse instrumente de inregistrare la telescoape, in scopul de a imbunatati puterea de imagistica. Exista si alte echipamente care pot fi folositoare. Instrumentele de ghidare ajuta la alinierea camerei pentru expunerile lungi, pe masura ce Pamantul se roteste. Telecomenzile temporizate iau presiunea de pe expunerile multiple de lunga durata ce trebuie sa fie cronometrate cu precizie. Lentilele telefoto pot face orice obiect sa para urias, prin cresterea dimensiunii obiectului fotografiat din cadru. Acestea sunt doar cateva dintre instrumentele ce pot juta la imbunatatirea calitatii astrofotografiilor.
Utilizarea diverselor echipamente nu este suficienta pentru rezolvarea tuturor provocarilor asociate cu astrofotografia. De exemplu, trebuie sa evitati interferentele din atmosfera turbulenta, particulele de praf din aer si umezeala, poluarea luminoasa si insectele. Deasemenea, veti dori sa gasiti o modalitate de a mentine expunerile lungi in centrul atentiei pe masura ce Pamantul se roteste. Astrofotografii cu experienta au descoperit cateva modalitati pentru a depasi unele dintre aceste obstacole, cum ar fi crearea unor suporti realizati manual care permit utilizarea unui cablu de eliberare a declansatorului (pentru a imbunatati stabilitatea camerei). Realizarea unor astrofotografii bune consta in depasirea acestor obstacole, in timp ce experimentati cu diferite viteze de expunere si setari ale diafragmei in acelasi timp. Deoarece astrofotografii adeseori capteaza imagini mai slabe ale diverselor obiecte aflate in spatiu, unul din principalele obiective este de a obtine suficienta lumina in fotografie. In cazul obiectelor extrem de dificil de detectat, un alt obiectiv este realizarea unui numar suficient de duplicate ale acestora pentru a le stratifica mai tarziu.
Tehnici pentru obtinerea unor astrofotografii bune
Desi astrofotografiile sunt adesea realizate cu expunere de lunga durata, acestea pot fi deasemenea create in timpul unor expuneri scurte care apoi sunt suprapuse. Odata ce pozele au fost facute, ele pot fi suprapuse cu ajutorul unui software pentru a oferi imagini mai clare si mai intense. Adeseori, astrofotografii trebuie sa aseze imaginile in ordine pentru a obtine un produs final de inalta calitate. Realizarea astrofotografiilor prin expunere multipla este o tehnica destul de comuna pentru fotografierea unor evenimente ca eclipsele. Astrofotografii fac o fotografie cu unghi larg, o data la cateva minute, pentru a inregistra evolutia evenimentului, iar apoi fac in asa fel incat toate stadiile sa apara ca o imagine finita. O alta tehnica interesanta este utilizarea neclaritatii care apare din cauza miscarii de rotatie a Pamantului.
Astrofotografiile facute la observatoare au tendinta sa fie mult mai sofisticate decat eforturile unor amatori. Sa luam de exemplu Observatorul Keck din Hawaii. Aici se gasesc numeroase instrumente supersensibile care se ocupa de colectarea unor imagini incredibile de inalta rezolutie si de realizarea unor analize de spectru ale obiectelor aflate pe cer pe timp de noapte. Prin intermediul fotografiilor sale detaliate, Observatorul Keck ne permite sa aflam mai multe despre piticele maro, despre conditiile meteo de pe Jupiter, despre galaxiile superdense si alte fenomene astronomice. Evident ca, facilitatile acestui observator nu sunt disponibile oricui. Totusi exista multe observatoare mai mici care sunt deschise publicului in anumite seri.
Astrofotografii realizate de pe orbita
Dupa ce am explorat astrofotografia din perspectiva aflata la nivelul solului, este timpul sa analizam functiile astrofotografiei de pe orbita. Porbabil ca, cele mai cunoscute fotografii realizate in spatiu provin de la Telescopul Spatial Hubble. Cu toate acestea, Telescopul Spatial Spitzer, care apartine programului NASA, a furat gloria detinuta de Hubble in ultima vreme. Initial numit Facilitatea pentru Telescopul Spatial in Infrarosu, Spitzer a fost lansat de la Cape Canaveral in august 2003. In iunie 2008, capodopera lui Spitzer a fost dezvaluita. Telescopul colectase peste 800 000 de fotografii in diverse lungimi de unda in infrarosu, care au fost compuse si lipite pentru a crea harta superba si colorata a galaxiei.
Abilitatile lui Spitzer ii permit sa vada imagini clare pana in partea cealalta a Caii Lactee (prin accesarea portiunii infrarosii a spectrului electromagnetic). Frecventele infrarosii se afla intre cele ale microundelor si lungimile de unda vizibile (ceea ce percepem noi drept lumina). Aceste imagini trebuie sa fie in culori false deoarece oamenii nu pot vedea in infrarosu.
Hubble a fost utilizat pentru a observa lungimile de unda vizibile, ultraviolete si pe cele apropiate de infrarosu, insa doar cu ajutorul lui Spitzer am fost capabili sa sarim prin praful cosmic si aglomerari pentru a vedea zonele indepartate ale galaxiei cu o claritate uimitoare. Acum, cercetatorii pot cerne prin bogatia de detalii legate de aspectul si compozitia galaxiei. De exemplu, studiile timpurii ale imaginilor realizate de Spitzer au oferit cercetatorilor o idee mai clara despre forma Caii Lactee. Aceste imagini sugereaza ca galaxia noastra este o galaxie spirala prescrisa ce are doar doua componente spiralate majore, care se extind spre exterior. Acest lucru reprezinta o evolutie a teoriilor timpurii legate de Calea Lactee. Timp de multe decenii, s-a crezut ca galaxia este o galaxie spirala ce are patru spirale si un centru protuberant. Mai recent, cercetatorii au teoretizat ca, Calea Lactee este o galaxie spirala prescrisa cu patru spirale majore.
Celelalte observatoare NASA care orbiteaza Pamantul au jucat de asemenea un rol in extinderea cunostintelor noastre despre univers. Situate deasupra interferentelor atmosferice, acestea transmit imagini primite inainte de perturbarea atmosferica. De exemplu, imaginile fenomenale realizate de Hubble au contribuit la cresterea intelegerii noastre in legatura cu obiectele aflate in spatiu (atat cele din apropiere, cat si cele aflate la mare distanta). Observatorul Chandra X-Ray s-a ocupat de colectarea informatiilor cu privire la fenomenele cosmice, cum ar fi supernovele si gaurile negre, pana in anul 2009. Observatorul Compton Gamma Ray, care a functionat din 1991 pana in 1999, si-a indreptat obiectivul asupra exploziilor solare, quasarilor si diverselor interactiuni cosmice. Astrofotografia, fie ca este realizata la sol (de amatori sau profesionisti), fie ca este realizata in spatiu de aparatura performanta, este un domeniu fascinant ce poate fi privit ca un hobby, dar si ca o modalitate extraordinara de a invata lucruri noi despre univers.
