Cand, in decembrie 2013 si chiar mai inainte, specialistii europeni in meteorologie anuntau ca iarna 2013 – 2014 va fi una dintre cele mai grele din ultimii 100 de ani, multi au primit cu neicredere aceasta previziune, avand in vedere zilele calde, fara zapada, de la sfarsitul anului trecut. Meteorologul german Dominik Jung a declarat ca, probabil, cele mai scazute temperaturi vor fi inregistrate in lunile ianuarie – februarie 2014 si ca europenii vor trebui sa astepte luna aprilie pentru a simti inceputul primaverii. In acelasi sens, meteorologul Elena Volosiouk, de la cunoscutul centru de observatii meteo de la Fobos, din Rusia, a subliniat ca diminuarea activitatii solare, in aceasta perioada, va contribui, de asemenea, la scaderea drastica a temperaturilor.
De altfel, specialistii in domeniu recunosc ca, in ultimii cinci ani, clima, la nivelul intregii planete, s-a schimbat semnificativ, iar fenomenele extreme s-au inmultit : vara – temperaturi foarte ridicate, canicula, incendii, inundatii, iarna – geruri naprasnice, zapada abundenta, viscol. Nu se poate spune, cu exactitate, la ora actuala, daca avem de-a face cu o incalzire globala (asa cum s-a tot afirmat, de ceva vreme) sau cu o racire globala. De fapt, este vorba de o situatie paradoxala, aceea ca temperaturile in Europa scad, pe masura ce, in zonele polare, temperaturile medii anuale cresc, regiunile respective producand un efect de « frigider deschis », cum spun specialistii.
Aisbergurile care se scufunda, cate putin, an de an, racesc apele oceanelor, dar, mai ales, pe cele care genereaza « Curentul Golfului », un curent cald, din Nordul Oceanului Atlantic, care se simte pana la aproximativ 1000 de metri adancime si care influenteaza clima de pe continentul nostru si de pe cel nord-american. Cert este ca, atunci cand curentii de aer vin dinspre Oceanul Atlantic, de regula, vremea este mai blanda, chiar daca zapada poate fi abundenta. In acest moment, Europa se afla sub influenta curentilor arctici, care aduc vreme de iarna severa.
Sunt insa si meteorologi, specialisti in previziuni sezoniere, care spun ca este vorba numai de scurte episoade de vreme foarte rece, cu multa zapada si vant, in ianuarie, si ca anunturile alarmante nu au o baza stiintifica solida, dat fiind faptul ca, in pofida aparaturii sofisticate, previziunile pe termen lung au o mare doza de incertitudine.
In Romania, cea mai grea iarna, despre care s-au pastrat date si imagini, a fost cea din 1954, cu un viscol teribil intre 3 -5 februarie, cand vantul a suflat cu peste 120 km/ora, dupa cum se poate afla din statisticile Administratiei Nationale de Meteorologie. Stratul de zapada a atins atunci aproape doi metri (la Calarasi), iar troienele au ajuns si la cinci metri inaltime. Nu se stie inca daca acum, in ianuarie – februarie 2014, ne vom confrunta cu ceva asemanator, dar o diferenta majora este sigura – la inceputul secolului al XXI-lea, indiferent de previziuni, indiferent de faptul ca se stie ca este iarna, si numai cativa fulgi de zapada paralizeaza totul, « autoritatile sunt luate prin surprindere » a devenit deja un cliseu, nici harnicia si solidaritatea oamenilor nu mai este ca acum o jumatate de secol. Sa fie vremea de vina ?
