Top 10 cele mai citite cărţi în 2024 se bazează pe vânzări și popularitate la târgurile de carte, pe recenziile din diverse reviste de specialitate şi, uneori, pe premiile acordate de instituţii culturale prestigioase. Astfel de clasamente indică tendinţele în gustul cititorilor, dar ne ajută şi să rămânem conectaţi la literatura lumii şi la fenomenul cultural contemporan şi, eventual, să ne inspirăm (când este cazul) pentru viitoarele noastre lecturi.
De la ficţiune, la memorii, de la poezie, la eseistică, ştiinţă şi dezvoltare personală, se pare că anul 2024 a fost un an bogat în lansarea unor cărţi de succes, fie că este vorba de autori consacraţi (Haruki Murakami, Yuval Noah Harari,Han Kang, primul autor sud-coreean (o scriitoare) care a primit Premiul Nobel pentru Literatură etc.) sau de alţii aflaţi la debut. De asemenea, un veritabil eveniment editorial a fost publicarea unui text inedit (păstrat de familie), al marelui romancier Gabriel Garcia Marquez, la zece ani de la trecerea sa în eternitate.
Sunt cărţi care ne oferă repere pentru a recunoaşte şi a înţelege, într-o manieră mai profundă şi mai nuanţată, elementele care ne conturează viața și identitatea, pentru a interpreta realitatea şi a descoperi universul infinit al semnificațiilor cuvântului. Literatura ne inspiră și ne provoacă să reflectăm asupra lumii, punând întrebări esențiale și deschizând noi perspective asupra vieții și asupra interiorităţii noastre.
Top 10 cele mai citite cărţi în 2024 – “Oraşul şi zidurile sale incerte”, de Haruki Murakami
Haruki Murakami, scriitor japonez contemporan, este unul dintre cei mai cunoscuţi şi premiaţi autori de romane, eseuri şi povestiri (devenite rapid bestseller-uri), opera sa fiind tradusă în peste 50 de limbi şi vândută în milioane de exemplare.
Romanul “Oraşul şi zidurile sale incerte”, publicat în 2024, în varianta în limba engleză – “The City and Its Uncertain Walls” – şi tradus şi în limba română, de către Andreea Sion, figurează în Top 10 cele mai citite cărţi în 2024, cu atât mai mult cu cât a fost lansat după ce scriitorul a făcut o pauză de aproape şase ani, de la romanul anterior, “Killing Commendatore”.
“Oraşul şi zidurile sale incerte” este o meditație asupra identității, iubirii pierdute și frontierelor dintre realitate și vis. Această carte reia teme și imagini familiare din operele anterioare ale autorului, precum “Hard-Boiled Wonderland and the End of the World” (de asemenea tradusă în româneşte, cu titlul “La capătul lumii şi în ţara aspră a minunilor”), explorând din nou o lume „cu pereți nesiguri”, care funcționează ca un spațiu al introspecției și al evadării din realitate.
În universul realismului magic…
Protagonistul din “Oraşul şi zidurile sale incerte” trăiește între două lumi paralele: lumea reală și un oraș oniric, cu străzi labirintice și simboluri misterioase, care reflectă fragilitatea sinelui și căutarea unui sens în viață. În acest oraș, personajul principal devine un “Dream Reader” (“Cititor de vise”), analizând visele și umbrele care se desprind de oameni. Povestea este în mare parte o călătorie interioară, presărată cu reflecții asupra iubirii din trecut, pierderii și imposibilităţii de a evita singurătatea.
Murakami îmbină elemente de realism magic, referințe culturale diverse (precum literatura lui Borges) și o structură narativă ce alternează între lumea concretă și cea fantastică. De asemenea, romanul aduce un omagiu bibliotecilor, văzute ca spații sacre ale memoriei și ale posibilităților infinite. Criticii menționează că, deși povestea are o atmosferă captivantă, reutilizarea temelor și simbolurilor din alte lucrări poate lăsa impresia unui „best of Murakami”.
Top 10 cele mai citite cărţi în 2024 – “Ne vedem în august”, de Gabriel Garcia Marquez
Evenimentul editorial al anului 2024 a fost, fără îndoială, publicarea postumă a unui roman al scriitorului columbian Gabriel Garcia Marquez, “patriarhul literaturii latino-americane”, unul dintre cei mai importanţi autori ai secolului al XX-lea, cunoscut prin capodopere precum “Un veac de singurătate”, “Toamna Patriarhului”, “Cronica unei morţi anunţate”, “Generalul în labirintul sau” etc.
Manuscrisul acestui roman postum – “Until august”, tradus în româneşte cu titlul “Ne vedem în august” – care a suscitat în aşa măsură interesul cititorilor şi al criticii de specialitate, încât figurează în Top 10 cele mai citite cărţi în 2024, a fost păstrat de familie, care a decis publicarea la zece ani de la stingerea din viaţa a scriitorului.
Se pare că, spre sfârşitul vieţii sale, Marquez, deşi terminase acest roman, a decis să nu fie publicat, iar manuscrisul, în forma finală, a fost închis într-o arhivă de la Universitatea din Texas, împreună cu celelalte lucrări ale sale, familia respectând dorinţa scriitorului.
Anul acesta, fiii lui Marquez, Rodrigo și Gonzalo García Barcha, au reconsiderat, aşa cum mărturiseau într-un interviu, “calitățile excepționale ale cărții și cât de mult din geniul, culoarea și dragostea tatălui lor trăiau în cuvintele ei” şi au decis să o publice la editura americană “Viking”, pentru ca “romanul să fie în sfârșit împărtășit milioanelor de cititori devotați din întreaga lume”.
O poveste extraordinară şi profundă…
“Until August” (“Ne vedem în august”), de Gabriel García Márquez, este o poveste postumă, “extraordinară și profundă”, despre dorință, libertate și introspecție, oferind cititorilor ultima încercare a autorului de a explora complexitatea iubirii și a relațiilor.
Romanul urmărește viața Anei Magdalena Bach, o femeie de 46 de ani, căsătorită și cu doi copii, care face anual o călătorie pe o mică insulă, pentru a vizita mormântul mamei sale. În timpul acestor vizite, rutina liniștită a Anei este tulburată atunci când decide, într-un act de spontaneitate, să petreacă noaptea cu un bărbat necunoscut.
Această experiență, care începe ca o evadare din cotidian, devine un ritual al descoperirii de sine și al confruntării cu propriile dorințe și regrete. Tema centrală a cărții explorează, așadar, ideea libertății individuale și a modului în care iubirea și dorința modelează existența umană.
Cartea este marcată de stilul inconfundabil al lui Marquez, deși unele voci critice au remarcat simplitatea și tonul mai auster al acestei lucrări față de capodoperele anterioare ale autorului. Cu toate acestea, „Until August” surprinde esența obsesiilor literare ale lui Marquez: pasiunea, melancolia și fragilitatea vieții.
De asemenea, povestea aduce în prim-plan conflictele interioare ale Anei, ilustrând relațiile complicate dintre adevăr și iluzie într-o căsnicie aparent fericită. Relația cu trecutul și cu mama ei adaugă o dimensiune profundă, reflectând căutarea unui sens într-o lume a contradicțiilor.
Top 10 cele mai citite cărţi în 2024 – “Nopțile ciumei”, de Orhan Pamuk
Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, în 2006, tradus în peste 40 de limbi, este un nume de marcă al literaturii contemporane.
Romanul “Nopțile ciumei” (publicat anul acesta şi în versiunea românească) este o operă amplă și complexă, comparabilă cu marile romane istorice ale lui Pamuk, precum “Zăpada”, ”Muzeul inocenței”, “Mă numesc Roşu” etc.
Cartea este un amestec unic de istorie, politică și reflecție filozofică, ce oferă cititorului o experiență bogată și provocatoare. Acţiunea este plasată la începutul secolului al XX-lea, într-un context fictiv, dar inspirat de realitățile istorice, combinând elemente de roman istoric, ficțiune politică și parabolă socială, într-un stil specific autorului, care explorează teme precum boala, puterea, conflictul cultural și identitatea națională.
Evenimentele se desfăşoară pe insula fictivă Minger, situată în Marea Mediterană, în timpul ultimei perioade a Imperiului Otoman. Insula este lovită de o epidemie de ciumă, eveniment ce servește drept fundal pentru o serie de crize sociale, politice și umane. Pamuk descrie cu măiestrie modul în care izbucnirea ciumei transformă insula într-un spațiu al izolării și al confruntării dintre autorități, localnici și noile ideologii.
Autorul valorifică tema bolii (ciuma) ca o metaforă pentru crizele sociale și politice. Boala devine un prilej de confruntare între modernitate și tradiție, între știință și superstiție. Această luptă reflectă și schimbările prin care trecea Imperiul Otoman în acea perioadă, precum şi efectele izolării asupra comunităților și individului, relevând frica, neîncrederea și rezistența în fața schimbării.
Stilul narativ este dens, cu descrieri detaliate și introspecții profunde. Romanul include și elemente de mister și investigație, pe măsură ce unii dintre protagoniști încearcă să descopere sursa răspândirii bolii și motivațiile ascunse ale autorităților. Romanul a fost apreciat ca o meditaţie asupra fragilității umane, puterii și schimbării.
Top 10 cele mai citite cărţi în 2024 – “Orbital”, de Samantha Harvey
Samantha Harvey (n.1975) este o scriitoare din Marea Britanie, câştigătoare a Premiului Booker 2024, pentru cel mai bun roman în limba engleză, cu volumull “Orbital”, care va apărea în curând şi în versiunea românească, în traducerea Danei Crăciun.
Este o carte profund lirică și meditativă, care explorează viețile a șase astronauți (aflați pe Stația Spațială Internațională) pe măsură ce acestia orbitează Pământul și reflectează asupra fragilității existenței umane.
În decursul celor 16 răsărituri și apusuri de soare, Harvey surprinde vastitatea cosmică și, in acelasi timp, intimitatea gândurilor membrilor echipajului, construind o imagine tensionată între frumusețea spațiului și realitățile vieții de pe Pământ.
Romanul este remarcabil prin economia cuvintelor și profunzimea semnificațiilor. Harvey abordează teme actuale, precum criza climatică, fragilitatea planetei și alienarea umană într-o lume tehnologizată. Astronauții, de la această perspectivă „divină” a spațiului, văd Pământul fără granițe sau conflicte, doar ca o „sferă indivizibilă”, o imagine impresionantă și tulburătoare.
Într-un limbaj poetic și introspectiv, autoarea explorează dorințele contradictorii ale omenirii – încercarea de a cuceri spațiul, în timp ce Pământul, „mama noastră”, este în pericol. Cartea oferă o reflecție adâncă asupra umanității și a locului nostru în univers, cu o viziune care inspiră atât admirație, cât și neliniște.
Romanul a fost lăudat pentru stilul său liric, reușind să transforme o poveste minimalistă într-o meditație vastă despre existență și viitorul planetei, fiind descris de critici drept “o capodoperă subtilă și actuală”, “o carte despre o lume ranită”.
Top 10 cele mai citite cărţi în 2024 – “Legământul apei”, de Abraham Verghese
Abraham Verghese este medic (director la Stanford University Medical School) şi scriitor american (născut în Etiopia, din părinţi indieni). Ca scriitor, a publicat două romane – “Cutting for Stone” şi “The Covenant of Water” (tradusa şi în româneşte, cu titlul “Legământul apei” – şi două cărţi de memorii, toate devenind rapid bestseller-uri.
Inclus de diverse reviste de specialitate în Top 10 cele mai citite cărţi în 2024 (inclusiv la noi), romanul “Legământul apei” urmărește trei generații ale unei familii de creștini St. Thomas din Kerala, sudul Indiei (locul de baştină al părinţilor scriitorului), legați de o „condiție” misterioasă, în care apa devine atât simbol al vieții, cât și al tragediei.
Membrii familiei sunt afectați de un „blestem” ce provoacă moartea prin înec, dar această temă centrală servește ca metaforă pentru legăturile dintre generații și actele individuale de curaj, iubire și sacrificiu.
Acţiunea (care se desfăşoară de-a lungul a 80 de ani) începe în anul 1900, cu o fetiță de doar doisprezece ani, care se va căsători într-o familie marcată de acest „blestem al apei”. Aceasta crește și devine cunoscută sub numele de „Big Ammachi,” un personaj central, care își asumă rolul de pilon al familiei pe parcursul evenimentelor tumultuoase.
Cartea explorează teme profunde precum iubirea, pierderea, tradițiile, dar și progresul medical și social, într-o lume aflată în schimbare. Stilul lui Abraham Verghese îmbină magistral descrierile medicale detaliate, lirismul și contextul istoric, oferind cititorilor o experiență profundă și captivantă. “Legământul apei” reflectă lupta dintre știință și superstiție, precum și echilibrul delicat dintre destin și voința umană, într-o poveste ce onorează cultura și complexitatea Indiei.
Cartea a fost comparată cu opere precum „Un veac de singurătate”, de Gabriel García Marquez, și este considerată o veritabilă realizare literară, un „roman clasic modern”, apreciat de iubitorii de saga familiale și ficțiune istorică de calitate.
“Insula copacilor dispăruți”, de Elif Shafak
Elif Shafak este o scriitoare de origine turcă, dar care trăieşte în Franţa, la Strasbourg. Este considerată una dintre cele mai valoroase reprezentante ale literaturii turce contemporane.
Este cunoscută graţie unor volume precum: “Sfântul nebuniilor incipiente”, “Cele patruzeci de legi ale iubirii”, “Lapte negru”, ‘”Cele trei fiice ale Evei”, “10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie”(toate traduse şi în româneşte).
“Insula copacilor dispăruți”, de asemenea publicată în varianta românească, anul acesta, este un roman captivant despre dragoste, război și memorie, amplasat pe fundalul istoric al Ciprului divizat. Povestea urmărește iubirea interzisă dintre Kostas, un grec cipriot, și Defne, o turcoaică cipriotă, în mijlocul conflictului care a afectat insula în anii 1970.
Relația lor secretă se desfășoară într-o tavernă, unde un smochin devine un simbol central și martor tăcut al iubirii și tragediilor lor. Acest copac este mai mult decât un element de decor, pentru că oferă o perspectivă narativă unică și simbolizează rezistența și continuitatea în fața suferinței și distrugerii.
După mulți ani, Kostas și Defne își continuă viața la Londra, iar smochinul călătorește cu ei, devenind o punte între trecut și prezent. Fiica lor, Ada, explorează secretele familiale și încearcă să înțeleagă identitatea ei, legându-se de rădăcinile ei neexplorate în Cipru.
Stilul autoarei este liric și simbolic, aducând o notă magică poveștii prin personificarea smochinului și explorarea detaliilor naturii. Cartea reflectă atât conflictul extern, cât și conflictele interioare ale personajelor, fiind un roman care pune în lumină fragilitatea umană și necesitatea reconcilierii cu trecutul.
Tot anul acesta, Elif Shafak a publicat romanul “There Are Rivers in the Sky”, încă netradus în româneşte, dar care figurează pe lista celor mai bune cărţi ale anului 2024 şi care se găseşte şi la noi în versiunea în limba engleză.
“Furia”, de Alex Michaelides
Alex Michaelides este un scriitor şi scenarist britanic, de origine cipriotă. După “Pacienta tăcută” şi “The Maidens” (“Fecioarele”), cei care sunt pasionaţi de thriller-ul psihologic s-au bucurat de publicarea celui de-al treilea roman, din aceeaşi categorie – „Furia„.
Un thriller captivant despre secrete, obsesii și relații disfuncționale, care combină elemente clasice ale misterului cu analiza psihologică profundă. Povestea îl urmărește pe Elliot, un dramaturg celebru, invitat pe o insulă idilică din Grecia de prietena sa, Lana Farrar, o actriță enigmatică, retrasă din lumina reflectoarelor. Această reuniune, inițial promițătoare, se transformă într-un dezastru pe fondul tensiunilor nerezolvate, al trădărilor și al unor adevăruri întunecate care ies treptat la iveală.
Michaelides explorează natura umană și fragilitatea relațiilor, aducând în prim-plan personaje complexe precum Lana, o femeie captivă între faima trecutului și prezentul plin de anxietate, și Elliot, a cărui obsesie pentru adevăr și control devine o sursă de tragedie. Autorul integrează subtil teme precum suferința și lupta cu demonii interiori, evocând o atmosferă similară cu operele lui Agatha Christie, dar cu o abordare modernă și introspectivă.
Intriga se desfășoară într-un ritm tensionat, cu răsturnări de situație care provoacă cititorul să reevalueze fiecare detaliu și motivație a personajelor. “Furia”, deși aparent un roman de mister, pune accent pe înțelegerea psihologică a personajelor și pe complexitatea emoțiilor lor, oferind o experiență literară memorabilă.
Top 10 cele mai citite cărţi în 2024 – “Nexus”, de Yuval Noah Harari
Yuval Noah Harari, istoric şi filosof israelian, profesor la Universitatea din Ierusalim, este cunoscut, mai ales, prin scrierile sale non-fictionale, devenite bestseller-uri internaţionale – “Sapiens. Scurtă istorie a umanităţii” şi “Homo deus – Scurtă istorie a viitorului”.
Anul acesta a publicat volumul “Nexus”, aşteptat cu mult interes de către cititori, dovadă că este deja în Top 10 cele mai citite cărţi în 2024. Este o o continuare a explorării relației omenirii cu tehnologia, informația și viitorul nostru comun. Harari abordează teme profunde despre evoluția rețelelor globale de comunicare, rolul informației în societatea contemporană și impactul inteligenței artificiale asupra vieților noastre.
Ideea centrală a cărții este analiza conectivității ca element definitoriu al epocii moderne. Harari explică faptul că informațiile, mai mult decât reprezentări ale adevărului, funcționează ca instrumente de legătură, aducând oamenii împreună sau, dimpotrivă, fragmentând societățile. În plus, “Nexus” oferă o reflecție critică asupra modului în care tehnologia ne transformă interacțiunile, gândirea și chiar realitatea în care trăim.
Cartea aduce în discuție impactul metaversului și al realității augmentate, sugerând că acestea ar putea deveni spațiul principal în care oamenii își vor desfășura activitățile sociale și profesionale. Harari avertizează asupra pericolului pierderii realității fizice și explorează soluții etice pentru a păstra umanitatea în fața dominației algoritmilor și a AI-ului.
Nexus este o lucrare esențială pentru oricine este preocupat de viitorul societății, al tehnologiei și al relațiilor umane, combinând perspective istorice cu predicții lucide despre provocările și oportunitățile erei digitale moderne.
“Discursul filosofic”, de Michel Foucault
La aproape 40 de ani de la plecarea din această lume a unuia dintre cei mai mari filosofi ai secolului al XX-lea – Michel Foucault – un manuscris rămas nepublicat s-a transformat într-o “carte- eveniment”, care explorează natura filosofiei și rolul ei în societatea modernă. Într-o perioadă în care structuralismul domină scena intelectuală, Foucault caută să înțeleagă ce specific are filosofia, comparativ cu alte forme de discurs, precum cel științific, religios sau artistic.
Autorul vede filosofia ca un mijloc de diagnosticare a prezentului, subliniind capacitatea acesteia de a analiza și defini „pliurile” realității actuale, mai degrabă decât profunzimile ascunse ale trecutului.
Un element central al lucrării este întrebarea: „Ce înseamnă a filosofa?” Răspunsul lui Foucault oferă o perspectivă originală, în care filosofia devine un instrument esențial pentru înțelegerea structurilor sociale, culturale și politice contemporane. Această abordare transformă filosofia într-o activitate activă, care reflectă „arhiva” culturală a unei epoci, pentru a dezvălui dinamica puterii și cunoașterii.
În plus, „Discursul filosofic” propune o relectură a filosofiei moderne, inspirându-se din opera lui Nietzsche, pe care Foucault îl consideră un punct de cotitură în gândirea filosofică. Această lucrare este esențială pentru cei interesați de teoriile critice, analiza discursului și relația dintre putere și cunoaștere
Cartea reprezintă o contribuție valoroasă atât pentru cei familiarizați cu opera lui Foucault, cât și pentru cititorii care doresc să aprofundeze modul în care discursurile filosofice pot influența și redefini societatea.
“Misiune fără sfârșit”, de David Goggins
În Top 10 cele mai citite cărţi în 2024, se află şi o carte de dezvoltare personală, oarecum atipică, scrisă de David Goggins, speaker motivaţional american, alergător de ultramaraton, ciclist de ultradistanță, deţinător de recorduri mondiale, descris adesea drept “cel mai dur om de pe Pământ”.
„Misiune fără sfârșit” este o carte puternică și inspirațională, care explorează limitele mentale și fizice ale ființei umane. Continuând mesajul transmis în bestsellerul său anterior, „Nu mă poți răni”, Goggins își dezvoltă aici filozofia despre autodepășire și „Laboratorul Mental”, un spațiu conceptual în care își antrenează mintea pentru a face față provocărilor extreme.
Cartea oferă o serie de povești personale, lecții de viață și strategii concrete, toate prezentate cu onestitate brutală. Goggins susține că majoritatea oamenilor trăiesc sub propriul potențial, din cauza limitărilor autoimpuse și îndeamnă cititorul să își „golească sufletul” pentru a depăși barierele mentale și emoționale. El demonstrează că progresul continuu și măreția personală sunt „o misiune fără sfârșit” și nu o destinație finală.
