Oamenii au crezut mult timp ca Pamantul sta fix si ca in jurul sau se invartesc atat Soarele, planetele cat si stelele. Polonezul Copernic (1473-1543) a demolat aceasta parere gresita, se pare. El a dovedit, prin teoriile sale, ca Pamantul, ca si alte planete din sistemul solar, de altfel, are o miscare in jurul axei sale timp de 24 de ore, numita miscare de rotatie, pe cand miscarea in jurul Soarelui, timp de 365 de zile, se numeste miscare de revolutie. Dar ce descoperiri astronomice s-au facut de-a lungul vremii?

De pilda, inca din Antichitate, grecii au adunat dovezi conform carora Pamantul este sferic, pe cand Aristotel (384-322 i.e.n) a vazut umbra Pamantului ca fiind sferica pe Luna, in timpul eclipselor de Luna. Si expeditia lui Magellan a contribuit semnificativ la formarea acestor opinii, cand, dupa trei ani petrecuti pe oceane, calatoria, pornita dintr-un port spaniol dinspre apus, i-a dus pe navigatori in acelasi loc, de aceasta data, sosind de la rasarit. Din acel moment, oamenii nu s-au mai indoit in privinta faptului ca Pamantul are o forma sferica, in pofida faptului ca astazi multi inca mai cred ca in jurul Pamantului se rotesc planetele Universului. Oricum, majoritatea studiilor de specialitate se contrazic intre ele, de unde si confuzia unora. Insa daca dorim sa ne referim la cele mai spectaculoase descoperiri astronomice importante, cu siguranta nu ar fi acestea.

foto: en.wikipedia.org
foto: en.wikipedia.org

Prezenta acestor descoperiri in istorie este, de asemenea, influentata de mentalitatea oamenilor din acele vremuri, initial creandu-se diverse legende in jurul lor. Doar norocul si, desigur, priceperea unor astronomi precum Galileo Galilei(1564-1642) sau James Cook(1728-1779) au facut posibila intelegerea fenomenelor noi. Cu toate acestea, legendele si teoriile halucinante au rezistat pana in zilele noastre. O astfel de descriere ar fi ca oceanul este inconjurat de flacari, explicatia fiind data odata cu observarea aurorei boreale, sau ca zeii folosesc luna ca minge de joc, terenul lor fiind Constelatia Ursa Mare. Si asa cum era si normal, in folclor, aceste fenomene nu sunt consemnate ca descoperiri astronomice.

Si ca tot am vorbit despre legende, incepem cu prima descoperire, si anume, cometele. Aceasta categorie este mai putin cunoscuta, in conditiile in care, teoretic, nu se observa cu ochiul liber. Cometele au un cap stralucitor precum o stea, sunt formate din nucleu (blocuri de praf si, mai ales, de gheata) si coama (sferica). Ele mai au si coada, la fel de luminoasa, alcatuita insa, din gaze si pulberi. Coada se afla intotdeauna in partea opusa a Soarelui, in momentele apropierii de Soare. Cometele, de fapt, pot fi observate fara telescop o data pe an. Se credea ca aparitia acestora pe cer aduce necazuri, prevesteste venirea mortii etc.

Citește și:  Ziua internationala a astronomiei

Continuam cu una dintre cele mai spectaculoase descoperiri astronomice: aurora boreala, o combinatie de culori intre rosu si verde, uneori, pe cer aparand doar rosu, alteori doar verde. Acest fenomen optic are loc la Polul Nord, aproape niciodata pe cerul nocturn al altor zone. De fapt, aurorele boreale sunt declansate de intrarea unor particule solare in asa numitul camp magnetic terestru. De mentionat este si faptul ca se petrec si pe alte planete din sistemul solar.

foto: timetv.ro
foto: timetv.ro

Pana acum, am prezentat fenomene descoperite cu ochiul liber. Un contraexemplu, in acest sens, este Neptun, planeta cea mai indepartata de Soare, ce a fost descoperita cu ajutorul matematicii, in 1846. Primul pas l-a facut Galileo Galilei, dar a confundat planeta cu o stea, drept pentru care, se considera ca implicatia sa a fost infima, ba chiar inexistenta. Abia in 1846, Urbain Le Verrier a facut calculele matematice prin care a demonstrat existenta acestei planete. Dar ingeniozitatea acestor descoperiri astronomice nu a suscitat interesul oamenilor, ei bazandu-se doar pe ceea ce vedeau, aproape la fel ca in zilele noastre. Atat timp cat nu vedeau descoperirea, cat nu auzeau macar din spusele altora, ei erau sceptici. Aceasta neincredere a persistat pana la momentul in care, desigur, descoperirea a inceput sa fie atribuita unor altor persoane. Este cazul britanicilor si al francezilor, care nu s-au inteles in privinta atribuirii descoperirii. Abia atunci, oamenii au considerat calculele matematice ca fiind relevante, si, totodata, existenta planetei Neptun.

foto: bajenarudorian.blogspot.com
foto: bajenarudorian.blogspot.com

De departe, cel mai spectaculos fenomen, daca ne ne gandim la astfel de descoperiri astronomice, este contactul meteoritilor cu Pamantul, al acelor fragmente desprinse din corpurile ceresti, ce intr-un final ajung pe planeta noastra. Si sa fie si mai spectaculos, ele se aprind, datorita frecarii cu aerul. Oamenii au astfel sansa sa vada craterele imense sau nu, dupa caz. De regula, meteoritii cad si pe Luna, pe Mercur, sau pe Marte.

Oamenii mai au foarte multe de de aflat, de cercetat. In Univers, spre exemplu, sunt miliarde de galaxii, asa ca oricand, se mai poate face o descoperire noua, astronomica, si nu ne referim la sensul propriu al cuvantului, ci la proportiile descoperirii.

foto: timetv.ro
foto: timetv.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.