Multe dintre figurile geometrice – cercul, patratul, triunghiul etc. – dincolo de valoarea si utilitatea lor stiintifica, se asociaza, in mod simbolic, cu semnificatii care definesc latura profunda a fiintei umane si  care s-au cristalizat in timp, concentrand convingeri, idealuri, superstitii, ritualuri, abstractizari etc. Prin urmare, simbolismul figurilor geometrice se refera la capacitatea acestora de a exprima si altceva decat pe ele insele, la puterea de a decodifica o stare, o idee, de a activa spiritul lucrurilor si al fiintelor. Exista forme geometrice statice (patratul – simbol al teluricului, triunghiul – semn al stabilitatii, pentagonul – steaua etc.) si forme dinamice (spirala, pliedrul, curba s.c.), acestea sugerand, in general, devenirea, transformarea continua.

Decodificarea figurilor geometrice, in sensul simbolic, se poate face in functie de reperele mitologice sau de curentele de gandire (filozofice) apartinand diverselor epoci. De exemplu, linia orizontala este asociata, de regula, planului terestru si stabilitatii aparente, linia verticala exprima spiritul divin, legatura cerului cu pamantul. Ceea ce este vertical (imaginea unui copac, a siluetei umane, a unei turle de catedrala etc.) este incarcat de spirit, de inteligenta. Semicercul sau semi-sfera simbolizeaza cerul, spiritul divin gata sa se manifeste sau poate fi o reprezentare a feminitatii. Patratul sau semi-patratul, in opozitie cu cercul (cerul) insemna imperfectiunea fiintei umane sau complementaritatea vizibilului cu invizibilul.

Cercul este unul dintre cele mai interesante simboluri. El reprezinta, deopotriva, finitul si infinitul, unitatea si multiplicitatea, perfectiunea (este un punct extins), dar si si spatiul limitat, omogen. Cercurile concentrice sunt reprezentari ale devenirii fiintei, o succesiune repetabila.  Sfântul Dionisie Areopagitul, unul dintre grecii din Atena, care au crezut si l-au urmat pe Apostolul Pavel, interpreteaza punctul ca fiind esenta spiritului divin, iar cercurile concentrice, din ce in ce mai indepartate de centru, reprezentari ale diverselor ipostaze umane, mai apropiate sau mai instrainate de substanta sacra. In budismul Zen, dimpotriva, cercurile concentrice exprima perfectiunea interioara, miscarea inversa, dinspre ratacire spre armonia launtrica. Nu intamplator, cercul este forma sanctuarelor, la popoarele nomade, in timp ce popoarele sedentare prefera patratul. In arta si arhitectura musulmana si romana, frecvent, apar patratul continuat de semicerc, cercul inscris in patrat, cubul si sfera, asocieri care creeaza senzatia de dinamic, de comunicare intre celest si terestru. Aceste forme geometrice se regasesc si in arhitectura clasica a oricarui arc de triumf, pe sub care trec doar eroii victoriosi, cei care si-au infrant spaimele, care au reusit, fiecare in felul sau, sa se inalte.

Citește și:  Ce-i spui copilului tau ca face Mos Craciun in timpul anului ? !
Inel de lemn, Foto: wedgewoodrings.wordpress.com

Cercul este simbolul rotii care se invarteste. Babilonienii l-au folosit pentru masurarea timpului, impartindu-l in 360 de grade, delimitate in segmente de 60 de grade. In iconografia crestina, trei cercuri sudate evoca Sfanta Treime: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. La indienii din America de Nord, timpul diurn si cel nocturn sunt cercuri care stau deasupra lumii. La celti, cercul si sfera au valente magice, fiind amplasate la intrarea in cetate, pentru ca dusmanii care ar fi vrut sa intre sa nu o poate face fara lupta corp la corp. Era, asadar, un fel de limita magica. Textele hagiografice (despre vietile sfintilor/zeilor) descriu Marele Idol din Irlanda (Piatra de la Fal sau Cromm Crualch) ca fiind inconjurata de doisprezece stalpi amplasati in cerc.

In Orientul Mijlociu, razele/rozetele, adeseori folosite in arhitectura, dar si ca amulete sau ca obiecte de decor, erau considerate si remedii impotriva deochiului si a fortelor malefice, in general. Razboinicii, inainte de a intra in lupta, trasau in jurul lor un cerc, pentru a fi protejati sau, adeseori, purtau nenumarate bratari pe brate, primite de la cei care doreau ca ei, soldatii, sa se intoarca acasa, cu bine.

Intr-un mod si mai abstract, chiar si cuvantul poate fi asociat simbolic cercului, un prim cerc corespunzand sensului propriu (de baza), al doilea, sensului alegoric, iar al treilea, sensului mistic (magic).

Psihanalistul Yung asociaza cercului subconstientul, in timp ce patratul ar fi reprezentarea simbolica a trupului (a materiei).

Chiar daca omul modern traieste mai mult in profan, semne ale semnificatiilor simbolice, cu valoare mitologica si ritualica, pot fi vazute in cele mai banale contexte. Inelele, bratarile, colierele, coroanele, initial si, implicit, astazi, sunt menite sa il protejeze pe cel care le poarta, sa asigure legatura cu spiritul divin, sa armonizeze spiritul si trupul. Este si motivul pentru care, in mod paradoxal (pentru cei care nu stiu valoarea initiala a acestor obiecte) calugaritele poarta pe deget inel.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.