Cheltuim prea mult pe lucruri inutile? Cum ne putem schimba comportamentul în privinţa bugetului personal?

Cheltuim prea mult pe lucruri inutile? Vi s-a întâmplat să mergeţi la cumpărături de strictă necesitate şi să vă întoarceţi cu mai multe lucruri, chiar cu riscul de a nu vă încadra în bugetul alocat zilei, săptămânii sau lunii respective? Sau să nu rezistaţi tentaţiei de a comanda ceva on line, deşi acest fapt ar însemna dezechilibrul bugetului personal?

Cu siguranţă, fiecare încearcă să facă şi economii, dar trăim într-o realitate în care tentaţiile sunt peste tot, se produce şi se consumă enorm, non-stop şi poate că, adeseori, nici nu ne dăm seama cât de mult cheltuim într-o zi pe lucruri care, până la urmă, nu sunt de niciun folos.

Muncim ca să avem bani, să ne putem asigura condiţii de viaţă, ca să ne atingem scopurile, să fim liniştiţi şi echilibraţi în tot ceea ce facem. Într-un fel, vrând-nevrând, suntem într-un cerc vicios: banii sunt suportul pentru îndeplinirea aspiraţiilor noastre, dar, în aceeaşi măsură, pot fi sursa unor frustrări şi tracasări continue.

Se pare că peste 60% dintre oameni, indiferent de faptul că este vorba de cei cu venituri mari sau de cei care câştigă mai puţin, nu fac decât o socoteală aproximativă a cheltuielilor lunare sau nu o fac deloc pentru cele zilnice, fie pentru că aşa s-au obişnuit, fie pentru că e “plictisitor”, preferând să se “descurce” pe loc atunci când constată că rezervele s-au epuizat.

Cât şi cum cheltuim? Sunt românii mai risipitori?

Diversele statistici realizate periodic de către Institutul Naţional de Statistică şi de către Eurostat (Comisia care face statistici comparabile pentru tot teritoriul UE) arată că, în România, peste o treime din bugetul familial este destinat hranei (media europeană fiind de 12,2 %), cheltuielile pentru utilităţi reprezintă în jur de 22,5% (24%, media europeană), cheltuielile pentru transport 11, 2% (13%, media în UE), alte bunuri şi servicii, 3,7%, în România (11,4%, în ţările occidentale), tutun şi alcool, 8,2%, la noi (3,8% în Europa) etc.

Frapant este şi faptul că, la noi, cei mai puţini bani sunt alocaţi educaţiei, o familie cheltuind în aces scop, în medie, lunar, 4 lei, adică de patru ori mai puţin decât cheltuielile pe restaurante, cafenele, alte distracţii. De asemenea, relevant este şi că, la români, banii destinaţi investiţiilor (locuinţă, terenuri, acţiuni etc.) deţin o pondere foarte mică, în jur de 0,5%, în medie.

Evident că discrepanţe majore, în privinţa veniturilor şi a cheltuielilor, există, în realitatea românească, şi între mediul urban şi cel rural, dar cert este că, peste tot, “banii vorbesc”, reprezintă motorul societăţii, nu pot fi ignoraţi. Chiar dacă românii nu se pot compara cu occidentalii, din punctul de vedere al veniturilor, nevoia de a economisi şi, mai ales, de a nu risipi ceea ce se câştigă cu muncă şi efort, este general valabilă.

Pe de altă parte, psihologii arată că tentaţia de a cumpăra excesiv, fără rost, există, chiar şi atunci când cineva nu are bani la discreţie, deoarece, cheltuind, se creează impresia unui stil de viaţă în conformitate cu standardele societăţii actuale, tot mai pretenţioasă şi mai sofisticată. Cheltuim pentru că achiziţiile de orice fel, inclusiv cele care nu sunt necesare, induc impresia că sunt semnul unui anumit statut social şi material, ceea ce este complet fals.

Cheltuim, cumpărăm, ne lăsăm tentaţi de reclame, de oferte promoţionale, de ambalaje frumoase, facem risipă de alimente, de bunuri diverse, care, în scurtă vreme, ajung la gunoi, în timp ce cardurile se golesc, iar cercul vicios al consumerismului se consolidează cu fiecare zi.

De ce cheltuim mai mult decât avem şi decât ar fi necesar?

A câştiga bani şi a-i cheltui apoi în dreapta şi-n stânga este un obiectiv al multor oameni. Chiar dacă este trist, se pare că, de multe ori, consumul ajută unele persoane să compeseze anumite deficienţe emoţionale. “Suntem nevoiţi să cheltuim”, spun unii oameni, pentru că toţi suferim de un anumit “disconfort”, iar marketing-ul vinde iluzii, ne face să credem că totul se rezolvă prin cumpărarea de lucruri. Psihologii au identificat următoarele cauze pentru care cheltuim mai mult decât avem şi decât ar fi necesar şi următoarele categorii de persoane:

• Cei care cumpără “ca să se simtă mai bine”, acest fapt conferindu-le un sentiment de putere şi control, în absenţa altor lucruri motivante în viaţa lor. Apoi, când se ajunge la situaţia în care finanţele personale sunt epuizate, acesta devine un “motiv” care să justifice starea de “inconfort” existenţial; în acest caz, este vorba de aşa-numitul cumpărător “emoţional”, care ar putea cumpăra orice, chiar dacă obiectul respectiv este scump şi inutil, totul depinde de starea de spirit a respectivei persoane;
• Cumpărătorul “impulsiv” este cel pentru care este mai uşor de acceptat ideea că nu “doarme” din cauza banilor, decât dintr-o altă cauză, imprecisă, latentă; cumpără orice, oricând, nu rezistă tentaţiilor de a comanda pe Internet;
• Cheltuim pentru a ne reînnoi garderoba, cumpărăm haine pentru că sunt “la modă”, chiar dacă peste o săptămână, o lună, nu ne mai plac sau fără să mai aşteptăm sezonul reducerilor;

  

• Cheltuim pentru gadget-uri, le achiziţionam de îndată ce apar pe rafturile magazinelor, multe sunt inutile, dar “sunt de ultimă generaţie”;
• Cheltuim pentru cadouri scumpe, pentru a impresiona, chiar dacă bugetul personal nu ne-ar permite acest lucru;
• Cheltuim când mergem la cumpărături “fără listă”, lăsându-ne pradă tentaţiilor, superofertelor sau obiceiului de a spune ”Lasă, să fie acolo!”;
• Manipularea este o altă cauză care ne determină să cheltuim. Mesajul transmis de un spot publicitar este legat, mai întotdeauna, de o situaţie de viaţă cotidiană, în care liniştea şi bunăstarea sunt asociate cu achiziţionarea unui produs.

Cum ne putem schimba comportamentul în privinţa bugetului personal?

Oricând este timpul potrivit să ne revizuim comportamentul în privinţa bugetului personal, să cheltuim mai puţin şi numai pentru ce este necesar sau pentru ceea ce ne face plăcere din când în când, spre binele nostru şi pentru a ieşi dintr-un stereotip care este dăunător şi pentru fiecare în parte, şi pentru sănătatea lumii în care trăim. Iată câteva modalităţi la care putem apela în acest sens:

• Să conştientizăm motivele pentru care cheltuim prea mult, să renunţăm la falsele justificări, să fim sinceri cu noi înşine şi să vrem cu adevărat să ne creăm noi obiceiuri financiare;
• Să ne facem o obişnuinţă din a ne calcula bugetul lunar, veniturile şi cât cheltuim pentru facturi, impozite, chirii etc., cât alocăm cheltuielilor curente şi cât celor ocazionale (bunuri cu preţ ridicat, vacanţe s.a.m.d.);
• Să ne formăm obiceiul de a achiziţiona produse necesare, de calitate, mai puţine, nu multe şi de proastă calitate;

  

• Să ne propunem câteva zile pe săptămână/lună în care să nu cheltuim nimic; vom constata, în scurt timp, câtă risipă se face pentru cumpărături care nu sunt deloc necesare, iar economiile s-ar putea să fie semnificative şi încurajatoare;
• Să avem întotdeauna un fond de rezervă, pentru cheltuieli de urgenţă sau pentru alte necesităţi şi să evităm, pe cât se poate, datoriile;
• Să ne construim obişnuinţa de a economisi pentru lucruri importante, care vor conta în viitorul nostru şi care să ne motiveze cu adevărat, ca să nu mai cheltuim fără rost.

A renunţa la obiceiul de a cheltui mult pe lucruri inutile este una dintre cele mai sigure şi posibile căi de a economisi, de a ne simţi mai confortabil din punct de vedere financiar, este un mod de a spori stima de sine şi de a ne bucura de lucruri importante graţie banilor noştri. “Aproape toţi oamenii învaţă să câştige bani, dar numai unul dintr-un milion ştie să-i cheltuiască înţelept.” (Henry David Thoreau)