Sunt numeroase situații în limba română când scrierea cu un „i” sau cu doi devine o adevărată problemă pentru cei care nu stăpânesc regulile gramaticale sau care nu și-au însușit, la timpul potrivit, normele scrierii corecte.
O regulă esențială în limba română este aceea că pronumele și adjectivele posesive precum nostri și voștri nu primesc niciodată un al doilea „i” la sfârșit, spre deosebire de adjectivele calificative care pot fi articulate (ex: „copacii înalți” vs. „înalții copaci”). Această diferențiere este crucială pentru a evita greșelile frecvente în scriere și pentru a înțelege mai bine structura limbii române.
Al nostru, al vostru reprezintă forme de singular ale pronumelui posesiv, care, atunci când însoțește un substantiv, acordându-se cu acesta, devine adjectiv pronominal posesiv.
Exemplu: „Pământul este al nostru (pronume posesiv)”, „Prietenul nostru întârzie (adjectiv pronominal posesiv)”.
Formele de plural corespunzătoare se formează cu ajutorul desinenței –i (un element morfologic, care, în flexiunea posesivului, adăugat la tema cuvântului, exprimă opozițiile de gen, număr și caz – nostr-u/noștr-i, vostr-u/voștr-i): „Ai noștri, ai voștri au plecat”, „Prietenii noștri, voștri întârzie”.
Această transformare este însoțită și de o alternanță consonantică, adică transformarea lui s în ș. În nicio împrejurare, apariția unui al doilea i, la formele noștri, voștri nu ar avea justificare, deoarece, în cuvintele care se scriu cu doi i, cel de-al doilea este articol.
Or, pronumele și adjectivele pronominale nu se articulează, indiferent de poziția lor în diversele structuri sintactice, așa cum se poate întâmpla cu unele adjective propriu-zise, antepuse substantivului pe care îl determină: „Copacii înalți se leagănă în vânt”, „Înălții copaci se leagănă în vânt” (în forma înalții, primul –i fiind desinența de plural, iar al doilea, articolul hotărât, preluat de la substantiv). Prin urmare, regula este ușor de reținut, întotdeauna formele noștri, voștri se scriu cu un singur i.
Pentru a consolida înțelegerea, iată câteva exemple comune unde confuzia poate apărea ușor:
- „Frumusețea locurilor noastre”
- „Succesele echipei noastre”
Aceste clarificări vizează îmbunătățirea acurateței în utilizarea limbii române și prevenirea greșelilor de scriere.
Pentru a aprofunda regulile de ortografie și gramatică ale limbii române, citește și: Cum este corect – “ia” sau “i-a”?, unde vei găsi explicații detaliate despre utilizarea corectă a cratimei și diferențele între formele verbale și pronumele personale.
