Am citit cu stupefacție, în presa centrală, următorul titlu: „Acuzații de plagiat la vârful Camerei Deputaților. Denotă absența unor precepte morale” (stiripesurse.ro). În nenumărate alte articole postate pe internet am găsit exemple similare: „Realitatea așa cum o vezi cu ochii eliberați de precepte morale” (kudika.ro), „Există domeniul vieții personale, dar dincolo de acest domeniu, mai există și conduită morală în societate, precepte morale ar fi să nu ucizi…” (dailybusiness.ro), „Conform acestor reglementări, puteau deveni membri ai instituției doar acele persoane majore care și-au condus viața după precepte morale…” (books.google.ro) etc.
În ciuda asemănărilor superficiale, percept și precept servesc la transmiterea unor idei complet diferite. Percept se referă la ceea ce este perceput prin simțuri, în timp ce precept semnifică o regulă sau un principiu care ghidează comportamentul. În această secțiune, vom analiza originile și contextele în care fiecare cuvânt este cel mai adecvat folosit, îmbunătățind astfel precizia și claritatea comunicării noastre.
De altfel, dacă suntem atenți, și în comunicarea orală putem constata utilizarea greșită a cuvântului din titlul articolului – percept/precept.
Trebuie precizat că singura formă corectă este precept, termenul percept neexistând în limba română, acesta apărând, probabil, sub influența lui perceptor, confundat și el, adesea, cu preceptor.
Precept (din fr. precepte, lat. praeceptum), cu pluralul precepte, înseamnă: Formulă, principiu, învățătură care stă la baza unei doctrine (mai ales morale); normă, regulă de conduită; Recomandare, sfat, povață; Precepte de igienă (DEX).
Din acest cuvânt – precept – a derivat substantivul preceptor (astăzi învechit), cu sensul: Persoană însărcinată cu educarea și instruirea particulară a unui copil (dintr-o familie bogată) – DEX.
Pe de altă parte, perceptor, la momentul actual, este un termen ieșit din uz, denumind, în trecut, persoana însărcinată cu strângerea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție. Este necesară și precizarea că substantivul percepție, cu sensul de instituție care incasa impozitele sau taxele oficiale; clădire, birou în care își avea sediul aceasta instituție. incasarea unui impozit sau a unei taxe oficiale, de asemenea nu se mai folosește, rămânând valabil doar înțelesul de proces psihic de cunoaștere senzorială, prin care obiectele și fenomenele sunt reflectate ca întregi; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înțelegere, cunoaștere; Percepție extrasenzorială = telepatie (DEX).
Prin urmare, dacă avem în vedere exemplele luate din presă, menționate la începutul articolului, corect este: „Acuzațiile de plagiat la vârful Camerei Deputaților denotă absența unor precepte morale”/ Realitatea așa cum o vezi cu ochii eliberați de precepte morale” etc.
Utilizarea corectă a termenilor percept și precept reflectă o înțelegere profundă și respect pentru limba română. Exemplele prezentate mai jos vă vor ajuta să distingeți între cele două concepte și să le utilizați corect în scrierile și discuțiile voastre zilnice, evitând astfel confuziile și îmbunătățind comunicarea eficientă.
Pentru fixarea sensurilor cuvintelor în discuție, fiecare poate să construiască și să memoreze exemple de felul:
- precept: Religia se bazează pe câteva precepte statornice / Fiecare om își construiește caracterul pe o serie de precepte morale etc.
- preceptor (cu accentul pe ultima silabă): În secolele trecute, angajarea unui preceptor era un privilegiu al celor bogați.
- perceptor (cu accentul pe ultima silabă): O secvență memorabilă din romanul “Moromeții”, de Marin Preda, este cea cu Ilie Moromete și perceptorii cărora refuză să le plătească impozitele.
Obs.! Cuvântul percept nu există!
În concluzie, diferențierea corectă între percept și precept poate adăuga nu doar la acuratețea lingvistică, dar și la profunzimea exprimării personale. Dacă sunteți interesați să aprofundați alte aspecte ale limbii române, vă recomandăm să citiți cum este corect: aicea sau aici, care vă va ghida prin alte dileme lingvistice comune.
