Substantivul la care face referire titlul articolului este frecvent utilizat, face parte din limbajul nostru de fiecare zi, având în vedere că niciun aparat electric nu poate fi conectat la priză fără o astfel de piesă, iar aparatele electrice sunt peste tot, nu mai putem concepe activitățile cotidiene în absența acestora.
Alegerea corectă între ȘTECHER și ȘTECĂR nu este doar o chestiune de preferință, ci reflectă o înțelegere corectă a limbii române și a normelor sale ortografice. Când vorbim despre conectorii electrici, termenul corect este ‘STECHER’. Acesta derivă din cuvinte străine, dar a fost adaptat și acceptat în limba română. Prin urmare, este important să recunoaștem și să aplicăm forma corectă în scrierea noastră pentru a ne asigura că comunicăm clar și precis.
Dacă suntem atenți la ce variantă a cuvântului apelează cei din jurul nostru – „ștecher” sau „ștecăr” – vom constata că prima – „ștecher” – este, de departe, cea “preferată”. Dacă am căuta pe Internet un astfel de produs, tastând „ștecher”, oferta este uriașă: „ștechere simple, dubluștecher, tripluștecher, ștecher cauciucat, ștecher ceramică, ștecher bipolar, ștecher rotund, ștecher plat” etc.
Dacă am căuta în varianta „ștecăr”, rezultatele sunt nesemnificative sau trimit spre alte produse, situație din care putem deduce că forma utilizată „pe scară largă” este „ștecher”, o variantă adaptată la ortografia limbii române, după cuvântul din limba germană – „Stecker” – și pronunțat ca în limba de proveniență. „Ștecher”, în limba română, în pofida largii sale utilizări, este o formă incorectă, populară/orală.
Singura formă corectă, consemnată în dicționarele românești, DEX, DOOM etc., este „ștecăr”, cu pluralul „ștecăre”: „ștecăr, pl. ștecăre, s. n. Piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric si priza de curent; fișă de curent. [Var.: ștécher s. n.] – Din germ. Stecker”.
Pentru cei care sunt mai puțin familiarizați cu prescurtările standard ale dicționarelor și cu modul în care acestea oferă diverse precizări în legătură cu un anumit cuvânt, este de subliniat că, ori de câte ori apare în explicație precizarea „var.”/variantă, aceasta nu înseamnă că este acceptată ca forma corectă, ci doar că se utilizează, dar fără să fie formă literară (corectă).
Așadar, spunem corect, de exemplu: Am verificat ștecărele aparatelor din locuință, pentru a ști dacă este nevoie să înlocuiesc vreunul. Să sperăm că și în momentul în care vom cere, la magazin, un “ștecăr” și nu un “ștecher”, vânzătorul va înțelege despre ce e vorba.
Pentru a îmbunătăți claritatea și acuratețea scrierii, este esențial să ne familiarizăm cu termenii corecți și să înțelegem contextele în care aceștia sunt utilizați. ȘTECHER este doar unul dintre multele cuvinte care pot crea confuzie dacă nu sunt folosite corect. Dacă ești interesat să înveți mai multe despre alte cuvinte și expresii frecvent confundate, te încurajăm să consulți și cum este corect: niciun sau nici un. Acest articol te va ajuta să distingi între formele corecte și să îți perfecționezi stilul de scriere.
