In Ajunul Craciunului, in zonele din Ardeal, Muntenia, Moldova se obisnuieste sa se mearga prin casele oamenilor, in grupuri de copii formate din 2-4 sau chiar mai multi, ca sa se colinde. Dupa colindat, copii primesc mere, covrigi, nuci sau colindete. Copii au traistute pentru daruri si un bat in mana – cu care se apara de caini si se sprijina pe alunecus.

In Ardeal si Banat, copii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei si sunt grupati in cete condusi de un sef (ales dintre ei) numit vatav. Pitereii sunt considerati dupa credinta din popor ca aduc fericire si noroc.

In Muntii Apuseni, in Ajunul Craciunului, copii peste 10 ani grupati in cete mai mici sau mai mari, pornesc colindul pe la casele oamenilor.

In partile Gorjului, copii primesc mere si nuci, manaca o parte din ele, iar cele ramase sunt date femeilor care nu au copii (astfel dupa un timp ele vor avea copii). De la numele de piterei si datina aceasta cu umblatul cu colindul se numeste ,,in pitarai”, si Ajunul Craciunului se numeste ,,in ziua de pitarai”.

Prin zona Olteniei copiii isi fac un steag, un bat lung in varf cu o basma sau 2-3 basmale, si se prinde si un banut de argint, busuioc si tamaie (daruri asemanatoare cu cele aduse de magi, atunci cand se nascuse Iisus). Colindatorii ureaza la fiecare casa: ,,Buna dimineata la Mos-Ajun!/ Ca-i intr-un ceas bun!” Stapanul casei vine cu graunte, grau sau fasole pe o farfurie, copii iau din ele si arunca prin casa si le ureaza sa aiba parte de multa bogatie. Cei care lucreaza campul, asa cum vor visa campul in noaptea de Ajun, asa va fi in urmatorul an. Toti oamenii strang acasa toate obiectele care au fost imprumutate (altfel se spune ca ele vor plange).

Un alt obicei de Ajun este: femeile se trezesc inainte de a rasari soarele, si arunca mancare pasarilor in curte spre rasarit, astfel pasarile nu vor strica semanaturile din gradina in urmatorul an. Alte femei iau o mana cu paie, intra in casa, se aseaza pe gramada cu paie, ca sa stea la clocit clostile. Barbatii, inainte de a rasari soarele, merg in curte si ating cu mana plugul, coasa, carul, sapa etc – ca sa le foloseasca cu drag la munca campului. Femeile fac cu acul cateva impunsaturi in panza, rasucesc niste fire de lana la furca, leaga nod cateva ate, ca sa aiba spor in toate in cursul anului. Alte femei spun ca daca se inteapa cu acul, asa vor face si insectele cu cerealele si fructele, si nu e bine.

foto: ziarulderoman.ro
foto: ziarulderoman.ro

In perioada sarbatorilor este bine sa se traiasca in intelegere cu oamenii din jur. Cine cauta cearta, de cearta va avea parte tot anul. Unii oameni pun nuci in cana cu apa si beau din apa, pentru a fi mai sanatosi in anul care vine, altii aseaza potcoava in apa si beau din ea pentru a fi tari cum este fierul.

Citește și:  Cum sarbatoresc romanii ziua de 1 decembrie

Multa atentie se da musafirilor care intra in curte: daca intra un barbat, vaca omului va avea un vitel, iar daca intra o femeie, va face o vitea (asa se intampla si la cai, oi, porci etc). Daca in curte intra un tigan, animalul fatat va avea culoare neagra. Pasarilor li se arunca mancarea dintr-o sita, ciur, ca sa faca oua multe. Pentru a feri casa de purici, nu trebuie rostit in aceasta perioada cuvantul ,,mac”. Alte femei ascund acele si fusele prin casa, pentru ca sa nu vada serpi vara. Fetele tinere aseaza acul de par sub pragul usii, pentru a trece preotul peste el, apoi pun acul in par, dorm cu el si isi viseaza iubitul, sau pun grau pe patul pe care va sta preotul, ca sa se marite cat mai curand.

Foarte veche este datina in care preotul umbla cu Ajunul Craciunului ca sa sfinteasca masa si sa vesteasca credinciosilor Nasterea Domnului. Preotul (insotit de sarmani, de un grup de copii care colinda) merge cu o icoana in mana din casa in casa si canta ,,Nasterea ta Hristoase..”, apoi da icoana la cei din casa ca sa fie sarutata. Dupa ce preotul a sfintit bucatele de pe masa, cei din casa se aseaza la masa. Apoi, din bucatele de pe masa, gospodina ia o parte din ele si le da de pomana pentru sufletul mortilor si pentru sanatate si belsug celor vii.

Prin partile judetului Neamt, femeile aranjeaza masa cu bucate si asteapta sosirea preotului in Ajunul Craciunului: bors de mazare, hribi, salata din masline cu ceapa si otet, galuste, tocmagi presarati cu zahar, grau amestecat cu miere de albine.

foto: parohiasfantulharalambieconstanta.blogspot.com
foto: parohiasfantulharalambieconstanta.blogspot.com

In judetul Suceava se aseaza pe masa bucatele pregatite pentru Ajun (nimeni nu este lasat sa ia din bucatele de pe masa, pana nu vine preotul sa le sfinteasca). In caz contrar, cel care umbla la bucate se va umple de bube. Preotul sfinteste masa, apoi se aseaza si mananca din toate bucatele. Preotul este cinstit si cu vin, apoi din bucatele ramase se dau de pomana si la altii, pentru sufletul mortilor. Preotului i se da bani, colaci si chiar vin din sticla de pe masa.

Prin partile Olteniei, copii se trezesc dimineata tare, merg la biserica si bat toaca si aduna lumea la slujba. In seara de Ajunul Craciunului, daca sunt case de gospodari care nu primesc colindatori (atunci cand cei din casa nu raspund), copii canta la fereastra lor: ,,Maracine la fereastra/ Inima sa te loveasca/ Cu copii si cu nevasta” sau alte cuvinte prin care ii cearta.

Datini de Craciun, colindatul:
https://www.youtube.com/watch?v=vey5LwUdJMQ

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.