In Europa Jurasicului superior, cu aproximativ 150 de milioane de ani in urma a trait o creatura bipeda – dinozaurul Compsognathus. Ramasitele sale fosile au fost descoperite prima data in Germania si au fost studiate de paleontologul Johann Andreas Wagner in anul 1859, care a facut o mica descriere a lor in anul 1861.
Descoperirea fosilelor și analizele paleontologice
Acest prădător biped a fost descoperit pentru prima dată în Germania în 1859 și mai târziu în sud-estul Franței, unde a fost studiat detaliat de paleontologi.
Mai tarziu in anul 1971 pe baza unui schelet fosilizat descoperit in partea de sud-est a Frantei, in apropiere de Nisa, care este pastrat la Muzeul National de Istorie Naturala din Paris, Alain Bidar a facut o analiza si o descriere in detaliu a acestui dinozaur in anul 1972.
Caracteristicile fizice ale dinozaurului Compsognathus
Acest animal preistoric carnivor ajungea ca talie cat o gaina din curtile noastre, fara a se lua in considerare si coada foarte lunga, care avea jumatate din lungimea corpului. S-a estimat ca lungimea sa era de 0,8-1,4 m iar greutatea de 2,5-3,6 kg. Avea oase foarte usoare, goale pe dinauntru, gatul foarte lung pozitionat in cumpana, putea alerga cu viteza mare, mai ales cand isi urmarea prada la vanatoare. Capul sau era alungit, foarte simplu construit, destul de rezistent, avand craniul format din placi osoase mari, conectate intre ele prin suturi.
Membrele anterioare erau subtiri si scurte, terminate cu cate doua degete, prevazute cu gheare ascutite. Membrele posterioare erau mult mai lungi decat cele anterioare, musculoase, terminate cu cate patru degete (trei indreptate inainte si unul inapoi) si de asemenea prevazute cu gheare tari si ascutite. Deoarece tibia era aproape de doua ori mai lunga decat coapsa, se pare ca acest dinozaur putea sa atinga si o viteza de alergare mai mare de 20 km/ h.
Acest lucru este confirmat si prin faptul ca in Germania s-au descoperit ramasitele fosile ale unui dinozaur in a carui burta erau oasele unei reptile foarte rapide, care probabil a fost capturata de acesta. Pentru a putea prinde o asemenea reptila Compsognathusul trebuie sa fie fost un vanator foarte iscusit, cu o acuitate vizuala foarte buna si reflexe bine dezvoltate.
Dieta și comportamentul de vânătoare al Compsognathusului
Traia in zonele impadurite in apropierea apelor, iar hrana sa consta in special din mici animale, insecte si reptile. Unii paleontologi cred ca acest animal preistoric avea intre degetele celor patru membre membrane inotatoare – lucru care nu poate fi dovedit cu exactitate doar pe baza ramasitelor fosile osoase descoperite.
Prin trasaturile sale acest animal preistoric se asemana foarte bine cu o pasare cunoscuta sub numele de Archaeopteryx, al carui schelet a fost descoperit in sec. al XIX-lea in Solnhofen (Bavaria). S-a ajuns la concluzia ca ambele specii au trait in lagunele si zonele impadurite din sudul Germaniei si se hraneau cu animale mici.
Dinozaurul Compsognathus face parte din ordinul Saurischia, familia Compsognathidae.
Rolul Compsognathusului în lanțul trofic al Jurasicului superior
Compsognathus era un prădător oportunist, adaptat pentru a vâna animale mici în pădurile și lagunele din Europa preistorică. Deși talia sa mică îl limita în fața prădătorilor mari, agilitatea și viteza sa îi permiteau să scape de pericol și să captureze prada rapidă, cum ar fi șopârlele și insectele.
Descoperirea rămășițelor fosilizate ale unei reptile în stomacul unui Compsognathus a demonstrat capacitatea acestui dinozaur de a prinde animale agile, confirmând ipoteza că avea reflexe rapide și o vedere bine dezvoltată. Fiind situat la mijlocul lanțului trofic, Compsognathus juca un rol important în ecosistem, controlând populațiile de reptile mici și insecte și contribuind la echilibrul natural al habitatului său.
