Inca de mici, la gradinita, majoritatea copiilor vad in clasa arborat drapelul statului. Li se povesteste despre simbolistica acestuia (albastrul cerului, galbenul granelor si rosul sangelui) si despre eroii care au luptat pentru tara. Mai tarziu insa in evolutia oamenilor, fie din cauza situatiei sociale, fie din lipsa multumirii fata de clasa politica, steagul devine un simbol tot mai lipsit de sens. Poate de aceea proiectul legislativ recent de a pedepsi cu inchisoarea nerespectarea si distrugerea simbolurilor nationale a fost primit in mare parte cu iritare si contraargumente. Cu toate acestea, istoria steagului Romaniei, prin complexitatea si parcursul sau spectaculos merita macar o privire inainte de a alege cat de mult reprezinta acesta pentru noi.

Istoria drapelului romanesc
Istoria drapelului romanesc sursa: www.antena3.ro/campanii/drapelul-romaniei/istoria-drapelului-romanesc-cum-a-luat-nastere-tricolorul-190507.html

Tricolorul nu a fost un adevarat simbol national pana prin secolul XIX, cand miscarea pasoptista l-a folosit in toate regiunile tarii intr-o zona sau alta, considerandu-l un simbol al celor trei regiuni. Se pare insa ca Mihai Viteazul ar fi folosit imbinarea celor trei culori in campaniile sale militare, desi nu in mod generalizat. Primul care a folosit drapelul tricolor ca simbol al romanilor in adevaratul sens al cuvantului ramane insa Tudor Vladimirescu, in timpul revolutiei din 1821. Este meritul domnitorului Alexandru D. Ghica de a-l institutionaliza si formaliza mai tarziu, cerand in 1834 acordul Imperiului Otoman pentru a folosi un strag rosu-albastru-galben. Dupa o vreme, culoarea galbena va fi mutata la centrul steagului. Unii cred, ca la fel ca in cazul Frantei, culoarea din centru reflecta cea a unui metal pretios (aur sau argint).

Pasoptistii au folosit drapelul in toate cele trei regiuni principale care aveau sa formeze mai tarziu Romania. Insa drapelul arata diferit fata de cel folosit in prezent. Astfel, culorile erau aranjate in plan orizontal, culoarea albastra fiind plasata cel mai sus. Atat transilvanenii, cat si cei din Tara Romaneasca au folosit slogane importante pentru ei pe steaguri, un exemplu fiind “Fratie Dreptate” scris cu litere chirilice pe drapel. Desi aceasta variant a fost folosita cel mai des, apare in aceeasi perioada si drapelul in care culorile erau aranjate vertical, ca in prezent. Multi considera ca influenta franceza este cea responsabila, insa cativa sustin sus si tare ca tot conceptul este pur romanesc.

Mai tarziu, cand a avut loc unirea principatelor, marile puteri au precizat ca cele doua state sa isi pastreze steagul original, aplicandu-i-se in plus doar o banda albastra. Cum asteptarile nu li s-au realizat si un singur domnitor, Cuza, a fost ales in ambele tari, acesta a ales la randul sau sa foloseasca tricolorul. Drapelul princiar din acea perioada este cel mai spectaculos. Alcatuit din sase steaguri tricolore, acestea au la centru stemele Moldovei si Tarii Romanesti, respectiv acvila si bourul.

Citește și:  Expozomul – misteriosul nor personal, invizibil, barometru al stării de sănătate

Urmatorul moment istoric important, cel al venirii lui Carol I la putere, aduce noi schimbari, mai ales prin crearea constitutiei. Aceasta prevede pentru prima data intr-un mod mai exact cum trebuie sa arate steagul national, fiind aleasa versiunea pe care o vedem arborata si astazi. Dupa Marea Unire, acesta va ramane constant, fiind creata in plus doar stema completa, care sa includa toate regiunile adaugate tarii.

Cum a luat nasterea drapelul romanesc
Cum a luat nasterea drapelul romanesc sursa: povestea-locurilor.ro/2018/06/26/istoria-drapelului-romanesc/

Daca dupa Primul Razboi Mondal gasim o Romanie exuberanta, in plina evolutie din toate puntele de vedere, a doua mare conflagratie va taia mult din avantul tarii, aducand schimbari si la nivelul simbolurilor nationale. Imediat dupa ce Regele Mihai I a abdicat, orice simbol regal a fost inlaturat permanent din orice institutie sau loc public. Venirea la putere a comunistilor a adus o noua versiune de drapel, in care stema nou propusa era plasata in centrul culorii galbene. Noua stema era un fel de imagine idilica a Romaniei vazute de comunisti, cu paduri verzi, campuri fertile si o uzina in fundal, aratand unirea dintre taranime si clasa muncitoare. Din pacate adevarul a fost cat se poate de diferit, iar schimbarile profunde din 1989 s-au reflectat si asupra drapelului national. Simbol puternic al comunismului, a fost printre primele tinte ale actiunii revolutionarilor, care au decupat stema din mijloc si au arborat noul steag, gol la mijloc, ca un simbol al gonirii comunismului din tara.

Astazi drapelul national a ramas in formula clasica, albastru cobalt, galben crom si rosu vermion spre exterior, in marea majoritate arborat fara stema. Insa stabilizarea statului nu a dus si la eliminarea controverselor legate de steag. Aici intervin discutiile uneori chiar aspre, purtate cu reprezentantii statului Ciad. Adoptat in 1970, steagul lor are o istorie mult mai scurta decat a drapelului romanesc. Insa a fost declarat imediat dupa creare la nivel international, asa incat strict pe hartie, este primul. Cum cele doua drapele sunt cat se poate de similare, s-a cerut la ONU ca drapelul romanesc sa nu fie arborat in forma sa de astazi pentru a nu crea confuzii nedorite. Din fericire, reprezentantii ONU stiu suficienta istorie incat sa refuze astfel de cereri, steagul romanesc fiind in mod clar mai vechi si cu mai multa traditie.

Asa ca, dupa o adevarata epopee zbuciumata, tricolorul isi poate gasi in sfarsit linistea. Arborat in fata institutiilor publice, de sarbatorile nationale, dar si in casele private al romanilor, steagul inca mai poate sa trezeasca sentimente de respect si chiar patriotism in unii dintre noi. Asa ca cel putin deocamdata isi atinge scopul si nu are nevoie de legi draconice pentru a-i forta pe romani sa il respecte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.