Echinocţiu este termenul care denumeşte un fenomen astronomic, care se produce când Soarele traversează ecuatorul, schimbând astfel emisfera cerească. La echinocţiu, ziua şi noaptea, în orice loc de pe Terra, sunt egale, pentru că, în mişcarea sa aparentă pe bolta cerească, Soarele se află pe ecuatorul ceresc. Punctele în care ecliptica (traiectoria Soarelui în mişcarea sa aparentă pe bolta cerească) intersectează ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocţiale.
Echinocţiul se produce de două ori pe an – la data de 20 sau 21 martie (echinocţiu de primăvară, în emisfera nordică, şi echinocţiu de toamnă, în emisfera sudică) şi la data de 22 sau 23 septembrie (echinocţiu de toamnă, în emisfera nordică, şi echinocţiu de primăvară, în cea sudică). Anul acesta, în 2021, echinocţiul de primăvară, în emisfera nordică, are loc la data de 20 martie.
Aşadar, primăvara astronomică începe anul acesta la data de 20 martie, ora 11.37, şi tine până la solstiţiul de vară. Începând cu această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, până la solstiţiul de toamnă. Trecerea la ora de vară se va face peste o săptămână, adică în noaptea de 27 spre 28 martie, când ceasurile se vor da cu o oră înainte (ora 3:00 devine ora 4:00), valabilă până în ultima duminică a lunii octombrie.
Deşi, în urmă cu doi ani, la nivelul Comisiei Europene, s-a propus renunţarea la schimbarea orei, urmând ca fiecare ţară membră UE să decidă dacă menţine sau nu permanent ora de vară şi să efectueze această schimbare în această primăvară, procesul s-a amânat, din cauza Brexit-ului şi a pandemiei, până în 2022.
Echinocţiu – etimologia cuvântului
În limba română, cuvântul “echinocţiu” (cu varianta “echinox”) este un împrumut din limba franceză (fr. “equinoxe”), etimonul fiind latinescul “aequinoctium” – provenit din “aequus” – “egal” şi “nox, noctis” – “noapte”. Pluralul substantivului “echinocţiu” este “echinocţii”, iar pentru varianta “echinox”, pluralul este “echinoxuri”.
Echinocţiul de primăvară şi data Paştelui
După cum se ştie, data Paştelui este variabilă şi, în funcţie de aceasta, se stabilesc şi datele altor sărbători importante – Înălţarea Domnului, la 40 de zile după Paşte, şi Rusaliile (Pogorârea Sfântului Duh), la 50 de zile după Paşte.
La “Primul Conciliu ecumenic de la Niceea”, din 321 d.Hr., s-a hotărât că Paştele se va celebra, în fiecare an, în prima duminică de după prima Lună plină, de după Echinocţiul de primăvară – un moment de apogeu al luminii, un timp al renaşterii şi al transformării. În 2021, Pastele ortodox este în data de 2 mai, iar cel catolic, la data de 4 aprilie.
