Exit-Poll este un concept relativ recent, care se referă la sondajul electoral efectuat la ieşirea de la vot a alegătorilor, indiferent de tema alegerilor. Exit-Poll, scris cu cratimă, cu pluralul “exit-polluri” (acceptându-se ca fiind corectă, potrivit DOOM, ortografierea şi cu majuscule şi cu litera mică) , este un termen internaţionalizat, preluat din limba engleză – “exit” -”ieşire” şi “poll” – “votare”. Acest tip de sondaj permite evaluarea voturilor înainte de comunicarea oficială a rezultatelor alegerilor.

Cel care a inventat acest tip de sondaj, în cadrul alegerilor, este sociologul şi jurnalistul olandez Marcel van Dam, care a şi realizat primul exit-poll în 1967, cu ocazia alegerilor din Ţările de Jos. În acelaşi an s-a apelat la un exit-poll în Statele Unite ale Americii, cu ocazia alegerii guvernatorului Statului Kentucky. În anii următori, s-au făcut asemenea sondaje, în SUA, şi la scara naţională, la alegerile pentru prezidenţiale.

Parlamentul European
Parlamentul European

Trebuie ştiut însă că sondajele de opinie au o istorie mai îndelungată decât exit-pollurile. La începutul secolului al XX-lea, unele companii americane au apelat la diverse sondaje pentru a vedea care sunt aşteptările cumpărătorilor în legătură cu anumite produse şi pentru a-şi creşte astfel pieţele de desfacere. În 1936, sociologul, statisticianul şi ziaristul G.H. Gallup, al cărui nume este astăzi sinonim cu “sondajul de opinie”, a înfiinţat “’American Institute of Public Opinion”, cu ocazia alegerilor prezidenţiale în SUA.

În prezent, se fac exit-polluri în toate ţările în care au loc alegeri, pentru a se realiza o prognoză a rezultatelor votării, intens comentată de mass-media, pentru a se asigura transparenţa procesului electoral, pentru a se preveni eventuale fraude.

Citește și:  Cum este corect – ghitară sau chitară?

Pentru ca exit-pollul să fie relevant, se aleg secţii de votare “de referinţă”, adică se are în vedere reprezentativitatea lor la alegerile anterioare. De asemenea, chestionarea electorilor se face sub protecţia anonimatului. Se presupune că cei intervievaţi nu ar avea niciun motiv să nu fie sinceri, prin urmare, rezultatele exit-pollurilor ar trebui să se apropie, cu marja de eroare acceptată, de rezultatul final.

Exit-Poll, scurtă istorie a conceptului,
Exit-Poll, scurtă istorie a conceptului

Există însă şi vulnerabilităţi ale exit-pollurilor şi ale sondajelor de opinie, în general, pe care sociologii le încadrează în două categorii: efectul bandwagon şi efectul underdog. Primul – efectul bandwagon sau efectul de modă – vizează situaţia în care mass-media, până la momentul în care devin publice exit-pollurile şi, ulterior, rezultatele finale, prin comentariile făcute, poate influenţa comportamentul electoral, în sensul că unii votanţi, inainte de momentul votării, pot să-şi schimbe opţiunea în funcţie de atitudinea şi declaraţiile celorlalţi.

Efectul “underdog” sau Efectul “challenger” este inversul Efectului bandwagon, manifestându-se ca “simpatie” pentru candidaţii daţi ca perdanţi şi, prin urmare, poate avea loc o mobilizare în acest sens.

Alţi politologi şi sociologi vorbesc şi de un al treilea efect – Efectul de decalaj – care se manifestă când rezultatele oficiale sunt anunţate, producându-se un fenomen de “atenuare a victoriei şi de relativizare a pierderii”.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.